Petrolul se ieftinește. Motivul pentru care cotațiile au scăzut puternic astăzi

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În contextul în care înăsprirea politicilor monetare alimentează temerile privind încetinirea economiei globale, cotațiile petrolului au scăzut puternic în tranzacțiile de vineri.

În jurul orei 18:50 (ora României), petrolul Brent se tranzacționa la 114,06 dolari/baril, cu 4,8% sub referința de joi, scrie Profit.ro. Prețul petrolului West Texas Intermediate (WTI) era în scădere cu 5,64%, la 110,96 dolari/baril. Brentul este pe cale să înregistreze primul declin săptămânal din ultimele cinci săptămâni, iar petrolul WTI prima scădere după șapte săptămâni de creștere consecutivă, în condițiile în care cresc îngrijorările că majorarea agresivă a ratelor dobânzilor ar putea impinge economiile în recesiune.

Oficialii din domeniul energiei sunt îngrijorați

Întreaga planetă se confruntă cu creșterea prețului energiei care sfidează normele, de la benzină și gaze naturale până la cărbune. Unii se tem că acesta ar putea fi doar începutul.

Actualii și foștii oficiali din domeniul energiei spun că sunt îngrijorați de faptul că invazia Rusiei în Ucraina, în urma anilor de subinvestiții în sectorul energetic, a dus lumea într-o criză care va rivaliza sau chiar va depăși crizele petroliere din anii 1970 și începutul anilor 1980.

„Acum avem o criză a petrolului, o criză a gazelor și o criză a electricității în același timp”, a declarat Fatih Birol, șeful grupului de supraveghere al Agenției Internaționale pentru Energie, potrivit CNN. ”Această criză energetică este mult mai mare decât criza petrolului din anii 1970 și 1980. Și probabil va dura mai mult”.

10:40, 22 Jun 2026

VIDEO Tragedie la una dintre cele mai importante instalații energetice din lume: 18 persoane sunt de negăsit

Europa ar putea trece la raționalizarea gazului, la iarnă

Economia globală a reușit în mare măsură să reziste până acum la creșterea prețurilor la energie. Dar prețurile ar putea continua să crească la niveluri nesustenabile, pe măsură ce Europa încearcă să se îndepărteze de petrolul și, potențial, de gazul rusesc.

Lipsa de aprovizionare ar putea duce la luarea unor decizii dificile în Europa, inclusiv raționalizarea.

Joe McMonigle, secretarul general al Forumului Internațional al Energiei, a spus că este de acord cu această prognoză deprimantă a AIE.

”Avem o problemă serioasă în întreaga lume la care cred că politicienii tocmai se trezesc. Este un fel de furtună perfectă”, a declarat McMonigle, al cărui grup servește ca intermediar pentru națiunile producătoare și consumatoare de energie.

Amploarea acelei furtuni perfecte – subinvestiții, cererea puternică și întreruperile aprovizionării din cauza războiului – va avea consecințe de amploare, amenințănd potențial redresarea economică din cauza Covid-19, exacerbarea inflației, alimentând tulburările sociale și subminând eforturile de salvare a planetei. de la încălzirea globală.

”Este o criză pentru care lumea este îngrozitor de nepregătită”, a spus Robert McNally, care a fost consilier energetic de top al fostului președinte american George W. Bush.

Temperaturile extreme și seceta pun în pericol rețelele electrice

Nu numai că prețurile la energie sunt foarte mari, dar fiabilitatea rețelei electrice este pusă în pericol de temperaturile extreme și de seceta severă. Un organism de reglementare al rețelei electrice din SUA a avertizat luna trecută că anumite părți ale țării s-ar putea confrunta cu penurie de electricitate și chiar pene de curent în această vară.

Fostul consilier energetic al Obama, Jason Bordoff, și profesorul de la Universitatea Harvard, Meghan O’Sullivan, au scris un articol în The Economist la sfârșitul lunii martie, avertizând că lumea se afla în pragul ”a ceea ce ar putea deveni cea mai gravă criză energetică din anii 1970”.

”De când am scris asta, temerile noastre s-au dovedit”, a declarat Bordoff, decanul co-fondator al Columbia Climate School, pentru CNN.

Desigur, există diferențe cheie între astăzi și anii 1970. Prețurile nu au crescut la fel de mult ca atunci, iar factorii de decizie politică nu au recurs la măsuri extreme, cum ar fi controlul prețurilor.

”Dacă am recurge la controlul prețurilor și la plafonarea prețurilor, atunci am putea avea lipsuri”, a spus McNally.