Piața neagră a proiectelor universitare! Studenții din Iași au început să își comande temele. „Interesul meu e doar să strâng niște bani”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Studenții din Iași își oferă serviciile pentru realizarea temelor. Prezentările, eseurile și proiectele pot fi comandate și livrate contra cost. În grupurile online ale studenților din Iași apar tot mai multe oferte de realizare a prezentărilor, eseurilor, referatelor și proiectelor. „Clientul” vine cu cerința și termenul-limită, iar un alt student vine cu lucrarea gata făcută. Reporterii BZI au aflat cât costă o astfel de comandă și de ce ajung studenții să apeleze la fraudă academică.

Proiectele universitare au început să fie tratate ca o afacere – o adevărată piață neagră a serviciilor.

Piața neagră a proiectelor și temelor universitare

În grupurile online ale studenților din Iași apare tot mai des un tip de anunț care transformă temele universitare într-un mic business. Studenții care au nevoie de o prezentare PowerPoint, un eseu, un referat, un proiect sau chiar de rezolvarea unor teme pot găsi colegi dispuși să le facă în schimbul unor sume de bani. Practica ridică însă întrebări serioase despre limitele ajutorului între colegi și despre integritatea academică.

Printre anunțurile obișnuite de tipul „caut coleg pentru…” sau „știe cineva să mă ajute cu…?” au început să apară și oferte formulate aproape ca niște servicii comerciale.

„Realizez prezentări, eseuri, proiecte, referate” este tipul de mesaj prin care unii studenți își promovează serviciile. În unele cazuri, aceștia precizează facultatea sau domeniul pe care îl studiază, numărul de pagini, termenul de predare și, în funcție de cerințe, prețul.

02:00, 28 Sep 2026

A renunțat la facultate după ce nu a prins loc în cămin! Cazarea, cea mai mare problemă pentru studenții UAIC. „Nu pot să îmi pun cortul în fața universității”

09:45, 17 Sep 2026

FOTO Câți bani primești în plus la pensie dacă ai terminat facultatea. Cum se calculează anii de studii

Fenomenul este cu atât mai interesant cu cât „prestatorii” nu sunt, în mod necesar, persoane din afara mediului universitar. Aceștia sunt chiar studenți care spun că își folosesc cunoștințele dobândite la facultate pentru a obține un venit suplimentar. Totuși, unii recunosc că totul a devenit o afacere și că se folosesc de inteligența artificială pentru a realiza cât mai multe prezentări într-un timp scurt.

Serviciile oferite pot varia foarte mult. O prezentare simplă poate însemna doar realizarea slide-urilor și aranjarea informației, în timp ce alte solicitări presupun documentare, redactare, bibliografie și respectarea unor cerințe precise ale profesorului.

În cazul eseurilor și referatelor, lucrurile devin însă mai sensibile. Dacă studentul care cumpără materialul îl predă ca fiind propria muncă, produsul nu mai este doar „ajutor la redactare”, ci poate ajunge să fie folosit pentru a obține o notă pentru o activitate pe care beneficiarul nu a realizat-o.

„Cel mai des mi se cer prezentări PowerPoint și eseuri. Pentru o prezentare de aproximativ 15-20 de slide-uri cer în jur de 50-70 de lei, în funcție de cât de multă documentare trebuie făcută. La un eseu, prețul pornește de la aproximativ 70 de lei și poate ajunge la 150-200 de lei dacă este mai lung sau trebuie făcut într-un timp foarte scurt. Dacă este pentru a doua zi, de obicei cer mai mult. Postez pe grupurile de studenți și așa primesc multe mesaje. Nu mă aglomerez, nu îmi iau foarte multe proiecte, pentru că trebuie să îmi rămână timp și pentru ce am eu de făcut pentru cursurile mele. De obicei, eu fiind studentă la Litere, mă caută tot studenți de la Litere, dar am colaborat și cu studenți de la alte facultăți, care aveau proiecte la engleză, de exemplu”, a declarat Corina Hrișcu, studentă în anul II.

De ce ar plăti un student pentru ca altcineva să-i facă tema

Răspunsurile variază de la un program încărcat, un serviciu în paralel cu facultatea și mai multe proiecte care trebuie predate în aceeași perioadă până la dificultatea materiei sau, pur și simplu, dorința de a obține o notă fără a investi timpul necesar.

În cazul unor studenți care lucrează, presiunea poate fi reală, însă invocarea lipsei de timp nu justifică problema de fond: atunci când cineva primește o notă pentru o lucrare realizată în totalitate de altcineva, vorbim despre fraudă academică.

Una este să îi explici unui coleg cum se construiește o prezentare, să îi recomanzi bibliografie sau să îi corectezi câteva greșeli și cu totul altceva este ca o persoană să primească tema, să o redacteze integral și să o predea, iar beneficiarul să o prezinte profesorului drept propria muncă.

Dacă astfel de servicii sunt oferite constant, contra cost, fenomenul începe să semene mai degrabă cu o piață paralelă a muncii academice.

Nu există, evident, o statistică oficială care să arate câți studenți din Iași își cumpără temele, însă frecvența anunțurilor observate în comunitățile studențești arată că fenomenul devine tot mai comun.

„Am început să fac proiecte pentru colegi pentru că voiam să mai câștig niște bani. Pentru un proiect mai simplu cer între 100 și 150 de lei. Dacă are multe cerințe, trebuie să caut date, să fac tabele, grafice și bibliografie. Pot ajunge și la 200-250 de lei. De obicei, îmi trimit cerințele profesorului și le spun de la început cât costă. Eu le fac singură, de asta fac foarte puține. Știu că mai sunt studenți care fac, dar majoritatea folosesc ChatGPT la ele și, așa, arată toate la fel. Profesorii se prind și primesc notă mică, deși au dat bani pe acel serviciu. Cei mai mulți studenți apelează la mine pentru că rămân în criză de timp, amână ce au de făcut și după nu se mai descurcă. Sunt mulți care preferă să nu se complice și, sincer, mă gândesc: ei cu ce rămân după ce termină facultatea asta? Dar, până la urmă, interesul meu e doar să strâng niște bani”, a povestit Viviana Morariu, studentă din Iași, pentru reporterii BZI.

Pentru unii, este doar o metodă de a face câțiva bani în plus. Pentru alții, poate deveni o modalitate de a obține note pentru o muncă pe care nu au realizat-o. Totuși, fenomenul, transformat într-o adevărată piață neagră a proiectelor universitare, este de-a dreptul revoltător într-un sistem în care evaluarea ar trebui să măsoare tocmai cunoștințele și capacitatea studentului.