PMP se relansează. Cristian Diaconescu, viitorul președinte al partidului și vizat pentru Cotroceni

PMP revine pe scena politică sub comanda lui Cristian Diaconescu. Foștii președinți ai partidului vor face parte din noua conducere în calitate de membri de drept, fără funcții nominale.

Cristian Diaconescu, candidat unic la șefia PMP

Reactivarea PMP pe scena politică va avea loc duminică, 7 martie, la Congresul care se va desfășura de la ora 12.00 la Hotelul Mara din Sinaia în regim mixt: 50 de lideri prezenți fizic, restul delegaților, prin participare on-line. Congresul PMP va alege noul președinte care va candida la pachet atât cu Moțiunea “România Respectată” cât și cu noua organigramă de conducere. Cristian Diaconescu, diplomat cu rang de ambasador, de formație jurist, fost judecător, fost ministru de Justiție și de Externe este singurul candidat la șefia PMP.

PMP va avea un “guvern din umbră” compus din foști miniștrii

Noua organigramă propusă de Diaconescu cuprinde funcția de președinte și 44 de funcții secundare de conducere, cu liderii nominalizați. Acesta a pregătit și un “guvern din umbră” compus din 12 vicepreședinți, marea majoritate, foști miniștrii, care vor conduce Departamentele de Specialitate ale partidului. Printre viitorii vicepreședinți se află Mihail Neamțu, Cătălin Avramescu, Florian Bichir, Valerian Vreme, Ion Ariton, Gheorghe Ialomițeanu, Dorel Onaca. Foștii președinți ai PMP sunt membri de drept ai noii structuri de conducere, fără funcție nominală.

RomaniaTV

O mai ții minte pe Raluca Lăzăruț? Cum arată acum și cu ce se ocupă în Chicago fosta prezentatoare TV. E plină de bani!

Observatornews.ro

Cum arată viaţa unui dependent de jocuri de noroc. Iancu Guda: "Sunt tragedii, familii destrămate"

În altă ordine de idei, președintele PMP Iași, Petru Movilă, candidează pentru poziția de vicepreședinte la nivel național al partidului. Acesta va avea în coordonare 6 județe din zona de Nord Est (Iași, Suceava, Bacău, Neamț, Botoșani și Vaslui).

“România trebuie să devină liderul regional din sud-estul Europei”

Cristian Diaconescu și-a denumit Moțiunea “România Respectată” pe baza căreia va fi ales președinte al PMP la Congres, ca Proiect de Țară, nu doar ca Program politic al partidului. Moțiunea cuprinde 16 capitole care definesc profilul PMP, dar și ținta pentru România: să devină lider regional în Sud-Estul Europei, țară respectată în UE, partener strategic decisiv al SUA.

Profilul politic al PMP: partid de dreapta, conservator

Profilul PMP definit de Cristian Diaconescu: partid de dreapta, conservator: “Suntem un partid de dreapta și vom susține politici publice bazate pe principii și pe politici de dreapta. Reorganizarea PMP nu reflectă un final de campanie electorală, ci semnalul pentru o reînnoire reală a unui partid conservator de care societatea românească are nevoie.” precizează Diaconescu în Moțiunea sa.

Alianțe politice cu PNL. Nici o legătură politică cu PSD

Noua conducere a PMP sub comanda lui Cristian Diaconescu prevede colaborări și alianțe politice cu PNL, dar nici o colaborare cu PSD, potrivit mai multor lideri ai partidului. Cu progresiștii de la USR-PLUS, de formație neo-marxistă cum este definită noua stângă mondială, sunt acceptate posibile alianțe în administrațiile locale dacă sunt în beneficiul cetățenilor.

Zestrea PMP: 2 europarlamentari, 48 de primari, peste 2000 de consilieri județeni și locali

Zestrea PMP obținută la alegerile locale din septembrie 2020 cuprinde 48 de primari, 70 de consilieri județeni și 2141 de consilieri locali. Totodată, PMP are doi europarlamentari: Traian Băsescu și Eugen Tomac. Popularii români sunt membrii ai Partidului Popular European (PPE), cea mai mare familie politică a Europei, de orientare de centru-dreapta. Din PPE mai fac parte PNL și UDMR.

La alegerile parlamentare din decembrie 2020 PMP a ratat la limită intrarea în Parlament. După eșecul la alegerile parlamentare, organizațiile PMP au intrat în atenția PNL și PSD interesate să absoarbă structurile partidului mai ales acolo unde PMP câștigase funcții de primari. Potrivit unor lideri ai PMP, politica de racolări nu a avut succes. Doar doi primari au fost excluși în momentul în care s-a aflat că intenționau să plece la alt partid.

Viitorul șef al PMP vrea să readucă în 2024 partidul în Parlament

“Am suferit ca imagine în ultimele luni. Trebuie să încheiem acest capitol și să arătăm românilor că suntem un partid care a înţeles ce a greşit şi este gata să muncească pentru a le recâştiga respectul și încrederea și cu care, împreună, să clădim “România Respectată!” precizează în Moțiune Cristian Diaconescu.

Cristian Diaconescu, prezidențiabilul PMP în 2024

“Principala noastră preocupare este cea legată de extinderea acoperirii teritorului țării. Astfel încât la alegerile din 2024 să avem liste complete de candidaţi pentru alegerile europarlamentare, locale şi parlamentare. PMP va avea un candidat propriu pentru alegerile prezidenţiale. Imediat după Congres, PMP va intra într-un proces profund de reorganizare” a fixat Diaconescu agenda politică și electorală a PMP. Conform liderilor partidului, Diaconescu este dorit de partid drept candidat al PMP la alegerile prezidențiale.

Selectarea prezidențiabililor preocupă intens și PNL, USR-PLUS și PSD

Țintele electorale ale PMP se înscriu pe aceleași coordonate ca și a celorlalte partide importante. PNL își caută prezidențiabilul pentru 2024, favorit fiind deocamdată Ludovic Orban. PSD îl pregătește pe Vasile Dîncu. În USR-PLUS se consumă public o luptă internă intensă între Dacian Cioloș și Dan Barna pentru nominalizarea la alegerile prezidențiale de peste patru ani.

PMP a avut până în prezent doi președinți: Traian Băsescu și Eugen Tomac
Cristian Diaconescu este unul din membrii fondatori ai fundației “Mișcarea Populară” creată în martie 2013. Pe baza fundației, în iulie 2013 apare PMP, iar Eugen Tomac a fost însărcinat ca președinte al noului partid. Cristian Diaconescu a preluat funcția de președinte al fundației. În anul 2016, Traian Băsescu este ales președinte al PMP, secondat de Eugen Tomac și de Cristian Diaconescu. Este anul în care PMP a intrat în Parlament cu 18 deputați și 8 senatori. La alegerile europarlamentare din anul 2019, PMP a reușit să obțină două funcții de parlamentari europeni pentru Traian Băsescu și Eugen Tomac.

În anul 2018, Eugen Tomac este ales președinte al PMP, funcție din care și-a dat demisia de onoare în decembrie 2020, după pierderea alegerilor parlamentare. În ultimele trei luni, PMP a fost condus ad-interim de fostul deputat Marius Pașcan.

Cristian Diaconescu are notorietate prin funcțiile de ministru pe care le-a ocupat și prin prezențele tv ca expert în politică externă

Cristian Diaconescu este cunoscut în spațiul public atât în postura lui de fost ministru de Justiție și fost ministru de Externe în Cabinetele conduse de Emil Boc și de Mihai Răzvan Ungureanu dar și în calitate de diplomat cu rezultate importante în parcursul european al României. Ca expert în politică externă, Diaconescu este invitat frecvent în emisiuni tv.

PMP susține, fără rezerve, reducerea poverii fiscale pentru cetățeni și companii, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere administrativ birocratic.
PMP susține un buget echilibrat mai degrabă prin reducerea și optimizarea cheltuielilor decât prin majorarea taxelor iar în acest sens, PMP va susţine:
Reforma administrativă a sistemului fiscal în sensul simplificării. Taxele și impozitele trebuie să devină mai ușor de plătit pentru contribuabili și mai ușor de încasat pentru agențiile specializate ale statului;
Reducerea taxelor pe muncă;
Cristian Diaconescu vizează mediul corporatist și academic
Repartizarea corectă a poverii fiscale în societate, nu doar pe spatele întreprinzătorilor performanți și cinstiți;
Identificarea, împreună cu mediul corporatist și academic, a nișelor de dezvoltare în care am putea deveni lideri (producția de soft, servicii medicale, etc.).
Susţinem soluţii liberale în economie, în particular reducerea birocraţiei și a poverilor administrative;
Intervenţia statului în economie trebuie să semene cu comportamentul unui arbitru, pentru a nu afecta interesul privat;
Avem nevoie de un nou model economic, care să sporească atractivitatea pentru noii investitori şi să-i încurajeze pe cei care au deja afaceri să le continue şi să le dezvolte;
Susţinem, de asemenea, investiţiile pentru creștere, adică investiţiile în educaţie şi cercetare, granturile pentru tinerii întreprinzători, etc;
În particular, dorim stimularea IMM-urilor, cu atenţie sporită acordată tinerilor, pentru a diminua emigrarea pentru un loc de muncă;
În general, este nevoie de o mai bună tranziţie a tinerilor noștri de la şcoală spre o profesie;
Legea bugetului trebuie să definească în mod specific ce e prioritar în investiţii, pentru a evita abuzul şi risipa;
Locul culturii românești în cultura mondială este slăbit de politizarea unor instituții. Cultura este elementul definitoriu al identitații naționale. Astfel, ea trebuie susținută, finanțată, modernizată și promovată.
Recunoaştem locul eminent pe care-l ocupă bisericile în cultura noastră. Statul va sprijini
întreținerea patrimoniului istoric deţinut de cultele din România, parte valoroasă a moștenirii noastre arhitecturale și artistice;

PMP trebuie să lucreze alături de români pentru o viață mai bună, stabilă, prosperă și într-o continuă modernizare. Modernizarea e cu

atât mai importantă cu cât lumea în care trăim e într-o continuă schimbare, îndreptându-se spre o nouă ordine globală.