„Poarta Nădejdii” – arcada aducătoare de noroc de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”. Structura arhitecturală este un simbol al începuturilor învățământului universitar ieșean

În fața Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași se află o arcadă, botezată de generațiile vechi de studenți „Poarta Nădejdii” deoarece miturile studențești spun că aceasta ar fi aducătoare de noroc. Povestea arcadei este mult mai veche, aceasta fiind considerată un element simbolic pentru învățământul universitar din Iași.

„Poarta Nădejdii” a fost considerată aducătoare de noroc pentru studenții de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”

În fața unuia dintre cele mai vechi așezăminte de învățământ superior din România, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, se află o arcadă veche, despre care studenții spun că este aducătoare de noroc înaintea examenelor.

Cunoscută inițial drept „Ușa Nădejdii”, poarta a fost rebotezată de studenții de la Medicină, care au transformat-o într-un simbol neoficial al speranței academice.

Superstiția spune că dacă treci pe sub „Poarta Nădejdii” înainte de examen, ai șanse mari să îl promovezi. Deși tradiția este bine cunoscută printre generațiile mai vechi de studenți, mulți dintre cei care trec zilnic prin zonă nu cunosc istoria monumentului sau semnificația sa.

11:37, 09 Jan 2026

FOTO O specialistă în istoria antică din Italia va susține un curs online despre frontierele romane, la Iași

13:07, 08 Jan 2026

FOTO Care este capitala Slovaciei? Totul despre orașul de pe Dunăre

Există, totuși, studenți care au auzit de poveștile generațiilor mai vechi pe care „Poarta Nădejdii” le-a ajutat să promoveze examenele mai dificile.

„Am auzit și eu că ar aduce noroc să treci pe sub ea înainte de examen sau de sesiune. Am trecut și eu, fără să îmi dau seama, dar nu mi se pare că m-a ajutat în mod special. Ar fi frumos ca nota de la examen să depindă doar de asta, dar cred că trebuie să înveți înainte”, a povestit Alexandra Burlacu, studentă în anul IV la Facultatea de Medicină.

Pentru cei mai mulți dintre aceștia, „Poarta Nădejdii” trece neobservată, deși este amplasată chiar în fața universității, iar superstițiile legate de aceasta sunt doar povești vechi ale foștilor studenți.

„Nu știu mare lucru despre arcadă, nici nu știam că se cheamă «Poarta Nădejdii», dar e bine că am aflat acum. Cât despre noroc, nu cred că funcționează chiar așa simplu, dar e o poveste frumoasă. Cred că a apărut mai mult ca o formă de încurajare între studenți”, a declarat Ionuț S., student în anul II la Facultatea de Medicină a Universității „Grigore T. Popa” din Iași.

Arcada a făcut parte din palatul care a constituit prima universitate românească

Ridicată la finele secolului al XVIII-lea, aceasta este una dintre puținele rămășițe materiale ale unei istorii universitare care a modelat orașul și învățământul românesc. Povestea porții începe atunci când palatul hatmanului Costache Ghica adăpostea Curtea Domnească.

În timpul domniei lui Alexandru Callimachi, în anul 1793, a fost înălțată o poartă de acces către curtea domnească, marcată cu stema Moldovei. Aceasta făcea parte din ansamblul palatului boieresc și avea un rol strict funcțional, fiind punctul de intrare în reședința domnitorului.

„Fiind poarta de intrare către reședința domnească, acesta era, în mod tradițional, locul unde supușii veneau să-și ceară dreptatea, mila sau sprijinul. «Ușa Nădejdii» putea reprezenta ultima speranță a celor oprimați sau nedreptățiți. Era, așadar, o poartă a accesului spre putere, dar și spre posibila îndreptare a sorții. În tradiția medievală, cetățile aveau atât «ușa nădejdii» (simbol al salvării), cât și «ușa pedepsei» – o poartă care ducea către temniță sau cazne. Prin urmare, această poartă era asociată metaforic cu clemența, dreptatea și mila”, a povestit dr. Richard Constantinescu pentru reporterii BZI.

Destinul porții s-a schimbat odată cu transformările succesive ale palatului. După ce a fost vândut de mai multe ori, clădirea a ajuns în patrimoniul Ministerului Instrucțiunii Publice, iar la 26 octombrie 1860, aici a fost înființată prima universitate din România, prin decizia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Timp de aproape trei decenii, fostul palat a adăpostit studenții celor patru facultăți inițiale: Drept, Științe, Filozofie și Teologie. Odată cu creșterea numărului de studenți, spațiul a devenit insuficient, astfel că universitatea s-a mutat în noul palat din Copou, inaugurat în 1897, în prezența regelui Carol I și a reginei Elisabeta.

Astăzi, „Poarta Nădejdii”, cândva aducătoare de noroc pentru studenții de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, rămâne un martor tăcut al trecerii timpului, iar pentru cei care îi cunosc povestea arcada este un simbol al începuturilor învățământului ieșean.