Politici publice în domeniul muncii, exodul spre țările vestice și implicații europene

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Deputatul ieşean Camelia Gavrilă aduce în prin plan, într-un comunicat de presă, un subiect apăsător pentru România şi pentru romani. Camelia Gavrilă explică faptul că situaţia de pe Aeroportul Internaţional Cluj nu este un caz izolat şi că deschide multiple comentarii legate de politicile româneşti în domeniul muncii:

”Situația de pe Aeroportul Internațional Cluj, relatată și comentată pe larg în mass media, nu este doar un caz izolat, din nefericire, și deschide multiple comentarii legate de politicile românești în domeniul muncii, al resurselor umane, cu implicații de natură economică, socială sau de politică europeană. În Uniunea Europeană, prezența românilor angajați cu statut sezonier pentru munca agricolă este o certitudine, așa cum este cunoscută și prezența bulgarilor, a polonezilor, a ucrainienilor sau a cetățenilor din Republica Moldova.

Criza produsă de pandemia provocată de noul coronavirus evidențiază nevoia țărilor dezvoltate de forță de muncă pentru agricultură și alte domenii cu activități ocazionale, servicii plătite de multe ori insuficient, deși sunt dificile și necesită un considerabil efort fizic. În acest context subliniez importanța inițiativei PES de a stabili un salariu minim european, pentru ca munca de același tip să fie plătită similar, dar și pentru a reduce decalajele între drepturile cetățenilor europeni. Alături de cetățenii cu activități și slujbe permanente, cu diferite tipuri de contracte de muncă pe perioade îndelungate, se adaugă și mii de români care pleacă în fiecare an la muncă sezonieră în țările din vestul Europei, aceasta fiind singura sursă de venit pentru mulți dintre ei.

Este inacceptabil ca în perioadă de criză, când măsurile sociale, economice sunt adaptate condițiilor de forță majoră, cu multiple restricții, iar condițiile financiare sunt tot mai dure, actualul guvern să tolereze situația de la Cluj, completată apoi cu alte plecări organizate în diferite aeroporturi. Toți am asistat cu surprindere la modul în care aproape 2.000 de români urmau să plece cu mai multe curse charter la muncă în Germania, adunați în grupuri numeroase și compacte, fără a respecta distanța socială, reguli elementare de protecție pentru ei și pentru cei din jur, reuniți în aeroport în mod nepermis, riscând o succesiune de infectări și îmbolnăviri.

În cea mai recentă intervenție publică pe această temă, premierul Ludovic Orban a specificat faptul că statul român nu poate să interzică nimănui să opteze pentru munca în altă țară, evident o explicație neconvingătoare și un dublu limbaj.

Să nu uităm că, prin măsuri și ordonanțe militare, Guvernul a restricţionat zborurile spre zonele cu cele mai multe cazuri de coronavirus din Europa, dar permite acum plecarea muncitorilor sezonieri tot printr-o prevedere discretă de ordonanţă militară. Documentul vorbeşte despre măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, dar, la articolul 10, nu suspendă cursele charter pentru transportul lucrătorilor sezonieri către alte state.

Acest lucru se întâmplă în contextul în care muncitorii români reprezintă cea mai dorită ,,mână de lucru” în acest domeniu şi au primit o derogare cu totul specială de la autorităţile germane pentru a li se permite accesul, implicit şederea şi munca pe teritoriul german pentru următoarea perioadă, cu toate restricţiile fără precedent impuse de COVID-19 în spațiul european. Oficialitățile din România estimează că aproximativ 80-90.000 de români ar putea pleca la muncă în străinătate, în perioada următoare.

Ne întrebăm cum este posibil ca o guvernare să abandoneze principiile enunțate și responsabilitatea firească față de toți cetățenii români. Cum protejează PNL diaspora și cum asigură cel mai de preț lucru pe care îl are o națiune: oamenii, cetățenii care sunt sensul tuturor demersurilor politice, cum este posibil să ignori riscuri majore pentru sănătatea cetățenilor?

Reacțiile și explicațiile Ministrului Muncii, Violeta Alexandru și ale Ministrului Afacerilor Interne, Mircea Vela, sunt doar justificări puțin credibile și improvizații pentru a explica abaterile de la regulile impuse chiar prin ordonanțe militare. Răspunsul este simplu și îl observăm cu fiecare ieșire în mass-media: este evidentă lipsa unei viziuni și a unei strategii economice și sociale pe termen mediu și lung, cu beneficii directe asupra cetățenilor.

În privința plecării românilor în străinătate, regăsim răspunsuri multiple și declarații publice din partea decidenților: „autoritățile române nu au nicio pârghie legală pentru a-i opri”, „economia românească nu le poate oferi locuri de muncă”, pentru premier ,,nu este o situație nouă” și, în final, acesta afirmă faptul că „vom avea grijă ca toate procedurile să fie reglementate, astfel încât să asigurăm deplasarea în siguranță a românilor”.

Din perspectivă umanitară, dar și în calitate de reprezentant al cetățenilor în Parlamentul României menționez faptul că această grijă trebuie să fie orientată către:

– informarea românilor despre riscurile la care se expun prin deplasarea în alte țări cu statistici îngrijorătoare de cazuri epidemiologice, decizii personale cu riscuri majore implicite;

– adoptarea unor măsuri sociale imediate, pe termen scurt, pentru a susține familiile greu încercate în această perioadă de lipsa resurselor financiare și a unui loc de muncă, până la diminuarea pandemiei din spațiul Uniunii Europene în parametri rezonabili;

– sprijinirea și îndrumarea fermierilor din România, a întreprinderilor de profil, asociații agricole etc., pentru a angaja o parte dintre acești muncitori, pe un salariu acceptabil și relativ motivant;

– infuzie de fonduri pentru susținerea temporară a economiei, a domeniului agricol, a mediului privat afectat dramatic de reducerea activităților și de consecințele pandemiei actuale.

Plecarea românilor pentru realizarea de activități producătoare de venituri în spațiul european este justificată, utilă și normală, dar în plină criză epidemiologică această deplasare nu este recomandabilă și aduce în atenția publică un statut neonorant pentru țara noastră, acceptarea unor compromisuri, concesii politice în plan european, deci imposibilitatea guvernanților de a-și proteja cetățenii prin măsuri adecvate.

În aceste condiții, ne putem întreba dacă România se comportă ca un stat puternic, cu o politică externă solidă, prin care să consolideze drepturile, avantajele și oportunitățile pentru cetățenii săi în raport cu celelalte state ale Uniunii Europene, ținând cont de principii care subliniază echitatea, solidaritatea, egalitatea statelor europene în raport cu legislația europeană, cu politicile și strategiile diferite privind țările membre.

De reflectat de asemenea asupra prevederilor desprinse din directivele privind tratamentul egal la ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă. Mai mult decât atât, nu mai putem spune că suntem la începutul etapei de integrare în cadrul țărilor membre UE, dat fiind faptul că țara noastră este membră a Uniunii Europene de peste 10 ani, de asemenea membră în numeroase organizații internaționale, asumându-și cu seriozitate și responsabilitate obligațiile, îndatoririle în plan european și, în general, în context internațional.

Concesii și demersuri de acest gen afectează statutul României, care trebuie să se ghideze după principii de bază, precum loialitatea faţă de valorile democraţiei şi ale libertăţii, modernizarea statului în interesul cetăţenilor săi, promovarea standardelor egale, unitare de stabilitate democratică pentru a asigura cetățenilor săi accesul la servicii de calitate în domeniul sănătății și al educației, drepturi egale în spațiul UNIUNII EUROPENE, un trai decent, respect, demnitate și recunoaștere în orice raport european și internațional.” explică deputatul PSD, Camelia Gavrilă