Poluarea în Municipiul Iaşi, privită din perspectiva Agendei 2030 şi a obiectivelor de dezvoltare durabilă

Conform raportului publicat de Observatorul Român de Sănătate (ORS) în luna noiembrie 2018, Iașul este cel mai poluat oraș din România, urmat de București și de Brașov. Cercetarea ORS arată că, în Iași, valorile limită de poluare au fost depășite pe parcursul anului 2017 timp de 83 de zile. 

Emisiile de particule în suspensie (PM10) pe teritoriul municipiului Iași sunt eliberate în atmosferă în special în zonele urbane (zone locuite) și pe platformele industriale. Odată eliberați în aer, poluanții, datorită fenomenului de dispersie, pot fi transportați în zone diferite funcție de condițiile meteorologice prezente. Combinația nefavorabilă dispersiei, condițiile meteorologice, topografia regiunii și concentrațiile poluanților pot să ducă la depășirea valorilor limită, cu efecte asupra stării de sănătate umană. Pentru protecția sănătății umane valoarea limită zilnică admisă este de 50 µg/m3, care nu trebuie depășită mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic, valoarea limită anuală pentru sănătatea umană fiind de 50 µg/m3. Principalele surse de poluare cu particule în suspensie (PM10) la nivelul municipiului Iași sunt reprezentate de arderile din sectorul energetic, procesele de producție (industria metalurgică, industria chimică etc), traficul rutier și sistemele individuale de încălzire a locuințelor (surse de suprafață). Aceste surse trebuie monitorizate continuu pentru a se găsi cele mai bune tehnici posibile pentru minimizarea și reducerea cantității de substanțe poluante eliberate în atmosferă. 

La nivelul Primăriei Municipiului Iași s-a elaborat și este în curs de avizare Planul de calitate a aerului pentru perioada 2018-2023. Acest plan își propune să rezolve poluarea aerului cu pulberi în suspensie de PM10. De asemenea, în cadrul Consiliului Județean Iași funcționează o Comisie județeană pentru calitatea aerului, fiind în curs de implementare Planul pentru menținerea calității aerului în județul Iași 2018-2023. Nu în ultimul rând, prin Ordinul prefectului județului Iași nr. 158/2017 s-a reactualizat Colectivul de Analiză Tehnică constituit la nivelul Agenției pentru Protecția Mediului, care are atribuții și pe linia calității aerului în județul Iași.

Despre Agenda 2030 şi procesul de implementare în România

În septembrie 2015, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă care prevede un cadru de acțiune pentru eradicarea sărăciei și a inegalităților la nivel mondial, prin promovarea unei dezvoltări echitabile și incluzive, fundamentată pe respectarea drepturilor omului. Cele 17 obiective pentru dezvoltare durabilă (ODD), ca parte integrantă a Agendei 2030, constituie fundamentul pentru cooperarea internațională în vederea stimulării creșterii economice incluzive și progresului în toate sectoarele vieții economice și sociale și protejării mediului înconjurător.

Implementarea și succesul Agendei 2030 depind de strategiile pentru dezvoltare durabilă și planurile de acțiune ale propriilor țări și pe parteneriatele pe care acestea vor reuși să le încheie

Disclaimer

Articole sunt prezentate în cadrul proiectului > de promovare a Agendei 2030 la nivelul judeţului Iaşi, implementat de Asociaţia Om Bun, în perioada 12 mai – 12 noiembrie, finanţat de Comisia Europeană, prin intermediul proiectului Shaping Fair Cities, SFC/99/2020.

Acest articol a fost produs cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conţinutul intră în responsabilitatea Asociaţiei Om Bun şi nu reflectă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. 

Sursă: MAE.ro şi Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României

Sursa: MAE.ro şi Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României

Articole sunt prezentate în cadrul proiectului > de promovare a Agendei 2030 la nivelul judeţului Iaşi, implementat de Asociaţia Om Bun, în perioada 12 mai – 12 noiembrie, finanţat de Comisia Europeană, prin intermediul proiectului Shaping Fair Cities, SFC/99/2020.

Acest articol a fost produs cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conţinutul intră în responsabilitatea Asociaţiei Om Bun şi nu reflectă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.