Populația-fantomă: Un studiu asupra ADN-ului african detectează o specie umană misterioasă

Oamenii de știință care analizează genomurile vest-africanilor au detectat indicii conform cărora o misterioasă specie umană dispărută s-a încrucișat cu specia noastră cu zeci de mii de ani în urmă în Africa, oferind cele mai recente dovezi privind complicata moștenire genetică a omenirii, relatează vineri Reuters.

Studiul a indicat ca actualii vest-africani prezintă într-o proporție substanțială-circa 2% până la 19%-o moștenire genetică de la o specie umană dispărută, pe care cercetătorii o numesc „populație fantomă”.

Stirile PROTV

Alexandr Dughin a dezvăluit ce își dorește „cu adevărat” Vladimir Putin de la Ucraina. Există o singură opțiune pentru Kiev

RomaniaTV

După Gabriel Cotabiță, ne-a părăsit un alt NUME URIAȘ! DOLIU în toată România

„Estimăm ca încrucișarea s-a produs cu aproximativ 43.000 de ani în urmă, cu intervale mari de incertitudine”, a declarat un profesor din cadrul Universității din California, Los Angeles (UCLA), Sriram Sankararaman, care a condus studiul publicat săptămâna această în Science Advances.

Homo sapiens a apărut pentru prima data cu puțin peste 300.000 de ani în urmă în Africa și ulterior s-a răspândit în toată lumea, întâlnind alte specii umane din Eurasia care de atunci au dispărut, printre aceștia numărându-se neanderthalienii și denisovanii.

Cercetări genetice anterioare au demonstrat că specia noastră s-a încrucișat atât cu neanderthalienii cât și cu denisovanii, populațiile de oameni moderni din afară Africii purtând încă ADN de la ambele. Însă, în timp ce există ample mărturii fosilizate de la neanderthalieni și câteva de la denisovani, recent identificată „populație fantomă” este mai enigmatică.

Întrebat ce detalii sunt cunoscute despre această populație, Sankararaman a declarat: „Nu multe, în această etapă”.

„Nu știm unde ar fi putut trăi această populație, dacă ar corespunde cu fosilele cunoscute și care a fost soartă să”, a adăugat cercetătorul.

Sankararaman a precizat că această specie dispărută și-ar fi făcut apariția în urmă cu circa 650.000 de ani din linia evolutivă care a condus la apariția Homo sapiens, înainte de divizarea între liniile evolutive care au dus la apariția speciei noastre și a neanderthalienilor.

Cercetătorii au analizat informații genomice de la sute de vest-africani, inclusiv populația Yoruba din Nigeria și Benin și populația Mende din Sierra Leone, și ulterior au comparat datele cu genomurile de neanderthalieni și denisovani. Ei au identificat segmente ADN prezente la vest-africani care ar putea fi explicate cel mai bine prin încrucișări străvechi cu un membru necunoscut al arborelui genealogic uman, ceea ce a dus la așa-numită „introgresare” genetică.

Nu este clar dacă vest-africanii au anumite beneficii genetice de pe urmă acestei moșteniri. „Începem să cunoaștem mai multe despre impactul ADN-ului de la hominizi străvechi asupra biologiei umane”, a percizat Sankararaman cu referire la specii umane dispărute.

„Acum știm că atât ADN-ul de neanderthalian, cât și cel de denisovan au avut în general efecte negative, însă au existat câteva gene în care acest ADN a avut un impact adaptiv. De exemplu, adaptarea la altitudini în rândul tibetanilor a fost probabil facilitată de o genă introgresata de la omul de Denisova”, a explicat Sankararaman.