Poți fi dezordonat chiar și dacă nu ești leneș. Iată care ar putea fi cauzele haosului din casă

Poți fi dezordonat chiar și dacă nu ești leneș, iar asta o confirmă numeroși psihologi care subliniază că dezordinea nu este mereu legată de lipsa de voință. Dacă în casa ta se adună vase murdare, hainele curate se amestecă cu cele purtate și facturile rămân aruncate pe birou, nu înseamnă automat că ești comod.

Introducerea dezordinii în viața ta poate fi rezultatul unor factori psihologici, a unor etape de viață solicitante sau a unor trăsături de personalitate. Specialiștii arată că, în loc să te învinovățești, ar trebui să cauți explicații mai profunde. Iată care ar putea fi motivele reale care stau în spatele dezordinii.

Poți fi dezordonat chiar și dacă nu ești leneș

Poți fi dezordonat chiar și dacă nu ești leneș, iar psihologii susțin că acest lucru are la bază mecanisme mult mai complexe decât simpla lipsă de disciplină. Michael Tompkins, psiholog și co-director al Centrului de Terapie Cognitivă din San Francisco Bay Area, explică faptul că „foarte puțini oameni chiar trăiesc o viață lipsită complet de dezordine”. Aceasta nu înseamnă neapărat lipsă de implicare, ci poate fi semnul unei dificultăți de organizare cauzate de ADHD, anxietate, depresie sau perioade de stres intens.

Un exemplu frecvent este tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD), unde problemele de planificare, inițiere și finalizare a sarcinilor sunt constante.

„Funcțiile executive sunt universal afectate în creierul cu ADHD”, subliniază psihoterapeuta Terry Matlen, autoarea volumului The Queen of Distraction.

O simplă activitate zilnică, cum ar fi așezarea cheilor într-un loc fix, poate fi întreruptă de distrageri minore.

Depresia și anxietatea sunt alți factori importanți.

„Starea spațiului nostru fizic poate reflecta starea noastră mentală”, arată Dattilo, psihoterapeut.

O persoană cu depresie poate simți lipsă de motivație, ceea ce face imposibilă curățenia sau organizarea.

„Motivația provine dintr-o zonă a creierului care anticipează recompensa, iar când suntem deprimați, acea zonă practic se închide”, adaugă ea.

Tranzițiile de viață precum mutatul, căsătoria, divorțul sau venirea unui copil pot afecta și ele organizarea.

Rolul personalității și al atașamentului emoțional față de obiecte

Atașamentul față de obiecte îți influențează obiceiurile. Joseph Ferrari, profesor de psihologie la Universitatea DePaul, afirmă că pentru multe persoane curățenia este dificilă din cauza valorii emoționale a obiectelor. Biletele de concert, cadourile sau suvenirurile pot declanșa amintiri, iar renunțarea la ele poate părea dureroasă.

În plus, trăsăturile de personalitate contează.

„Oamenii conștiincioși tind să fie organizați, disciplinați și orientați spre obiective. Cei cu un nivel scăzut de conștiinciozitate sunt mai relaxați, dezordonați și mai puțin orientați spre rezultate”, explică Dattilo.

Pentru cei din urmă, dezordinea nu este o problemă, pentru că nu le afectează confortul psihic, deși pentru alții poate părea haotică.

Indecizia este un alt factor central. Ferrari subliniază că oamenii cu multă dezordine tind să fie „procrastinatori decizionali”. Ei evită să ia decizii pentru a nu fi responsabili de consecințe. De aceea, obiectele nu își găsesc niciodată locul, iar dezordinea se acumulează.

Problema apare când dezordinea depășește un prag critic și devine dăunătoare. Ferrari și Catherine Roster de la Universitatea din New Mexico arată că un exces de obiecte poate crea „o viață haotică”, afectând sănătatea psihică, relațiile și chiar finanțele. Dattilo concluzionează că „un spațiu organizat ne poate aduce calm și siguranță, în timp ce dezordinea amplifică anxietatea și copleșirea”. Înțelegerea acestor mecanisme arată că poți fi dezordonat chiar și dacă nu ești leneș.