Premierul spaniol Pedro Sanchez cere sancțiuni împotriva Israelului și refuză creșterea bugetului pentru apărare la 5% din PIB

Premierul spaniol Pedro Sanchez a cerut Uniunii Europene suspendarea imediată a Acordului de Asociere cu Israel, acuzând încălcări grave ale drepturilor omului în Fâșia Gaza. Solicitarea sa vine în contextul Consiliului European desfășurat la Bruxelles, unde liderii UE dezbat, printre altele, situația din Orientul Mijlociu, relațiile cu China și politica de apărare comună.

„Este mai mult decât evident că Israel încalcă drepturile omului în Gaza, iar ceea ce voi susține azi este că Europa trebuie să suspende acest acord”, a declarat Sánchez, referindu-se la articolul 2 al Acordului de Asociere UE–Israel, care prevede respectarea drepturilor fundamentale. Premierul spaniol a făcut trimitere directă la concluziile raportului recent al raportorului ONU pentru drepturile omului, care indică un „nivel fără precedent de morți și răniți civili” în Gaza, potrivit infobae.com.

Spania cere sancțiuni împotriva Israelului. Refuză creșterea bugetului pentru apărare la 5% din PIB

Sanchez a criticat dublul standard al UE, subliniind că „nu are sens să adoptăm 18 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei pentru agresiunea asupra Ucrainei și, în același timp, să fim incapabili să suspendăm un acord în fața unei încălcări flagrante a drepturilor omului”.

În această poziție, Spania este sprijinită de Irlanda și Slovenia. Premierul sloven, Robert Golob, a avertizat că, în lipsa unor acțiuni concrete din partea UE în următoarele două săptămâni, un grup de state „cu idei similare” va lua măsuri independente pentru a pune presiune reală asupra guvernului israelian, confirm sursei citate.

„Era timpul. Niciodată nu e prea târziu”, a declarat Golob.

Deși suspendarea acordului de asociere necesită unanimitate în rândul celor 27 de state membre, ceea ce o face puțin probabilă, alte măsuri, precum înghețarea acordului comercial, ar putea fi adoptate prin vot majoritar calificat.

În paralel, Spania se află și sub presiune în cadrul NATO, după ce la recentul summit al Alianței s-a stabilit obiectivul de a crește cheltuielile militare ale fiecărui stat membru la 5% din PIB. Executivul de la Madrid respinge această creștere, menținându-se la un prag de 2,1%, și invocă ambiguitățile din declarația comună semnată de cei 32 de aliați. Guvernul spaniol susține că textul nu prevede un termen fix și că nivelul actual este suficient pentru a îndeplini obiectivele NATO.

Această poziție a generat nemulțumire la Washington, unde administrația americană consideră că pragul de 5% este o obligație clară și că orice abatere reprezintă o încălcare a angajamentelor asumate. În ciuda presiunilor, Spania refuză să-și modifice bugetul, devenind astfel una dintre țările cu cel mai mic procent din PIB alocat apărării în cadrul Alianței.

Deși tratatul NATO permite, prin articolul 13, retragerea unui stat membru, o astfel de decizie ar avea consecințe politice și strategice majore. În lipsa umbrelei colective oferite de articolele 3 și 5, Spania ar trebui să își asume propria securitate, inclusiv din punct de vedere militar, financiar și tehnologic – un scenariu puțin probabil, dar totuși legal posibil, dacă ar exista sprijin politic și parlamentar suficient.