Eveniment-Social

Preotul Dan Damaschin: „Săracul carantinat trebuie să moară neasigurat? O perspectivă fără perspectivă”

Publicat: 16 mart. 2020

Părintele Dan Damaschin a transmis niște gânduri în contextul actualei pandemii a coronavirusului. Așadar, ne îndeamnă să nu mai judecăm persoanele în vârstă pentru cozile formate la supermarket-uri.

„Luni dimineața. La prima oră mă întâlnesc cu doamna Aurica. 70 și ceva de ani, pensionată de ceva timp de pe un post de îngrijitoare cu o pensie de câteva sute de lei. Se luminează și mă luminez când îi văd ochii. Simt că vrea să mă îmbrățișeze deși știe că acest lucru nu este recomandat pe așa vremuri. Cu două sacoșele în mână după ce a reușit performanța de a fi printre primii clienți ai unui hipermarket, se pregătește să se reîncoloneze în fața unor farmacii în speranța că își va găsi pastiluțele de inimă:

,,Cam departe de casă doamnă Aurica!
Ce să fac părinte, la magazinul de lângă noi totul e mai scump. Și pentru mine fiecare bănuț contează. Dar de ce n-ați dat nici un telefon? Găseam pe cineva să dea o mână de ajutor, măcar cu căratul sacoșelor.
Părinte, aveți atâția necăjiți pe cap, numai eu vă mai lipsesc. Cumpăram eu mai devreme cele de folos, dar dacă de abia acum a venit și pensia asta … se să fac! Are Dumnezeu grijă!”

O salut cu o privire caldă, întorc repede capul să nu-mi observe lacrimile ce vor să țâșnească din colțul ochiului.

Îmi impun să nu uit de ea și pășesc grăbit aruncându-mă, efectiv în mașină trecându-mi prin fața ochilor sutele de mii de bătrâni ca doamna Aurica încolonați și ei în fața hipermarketurilor, ținta internauților fără conștiință și fără cunoștințe.

Ce confortabil e să stai în autoizolare cu telecomandă și cu telefonul în mână, să te crezi regele Facebook-ului și să turui împotriva ,,cre(ș)tinilor” ce nu respectă regulile OMS-ului. Cu un salariu baban pe card chiar și pe zile nelucrate ce vor fi ,,recuperate”, cu cumpărături de pe Amazon și mâncare livrată prin catering, să te tot temi de gripă.

Dacă bătrânul ce-și cară sacoșele până la 4 moare de gripă și tu, cetățean onorabil, va trebui să intri în carantină și probabil îți vei rata vacanța de Paște pe care ți-ai rezervat-o imediat după sejurul de Revelion. Nu apuc să întrevăd deznodământul acestui scenariu, nici măcar să îmi pun centura de siguranță, că telefonul sună iar și foarte insistent. Lenuța a trebuit să plece cu pruncul din spital.

Puiul are stare generală ameliorată, lumea se pregătește de ce e mai rău iar ea trebuie să ajungă acasă. Vreo 5 copii lăsați la „vatră”, Gheorghiță plecat la muncă prin Ardeal pentru câteva zeci de lei pe zi și cam atât. Cine să o ducă acasă, cine să-i procure medicamentele de pe rețetă (și medicul ei din sat e în autoizolare). Mâncarea la copii vine din mila Domnului de la pomenile de la Biserică și din resturile vecinilor.

E foarte preocupată de toate acestea iar gândul că va trebui să stea în casă și să moară de foame, nu reușesc să îl scot din minte.

Un alt apel. O pun pe Lenuța în așteptare, pentru a-l liniști pe Sebastian, tată bolnav, 5 copii, i s-a terminat butelia. Încerc să glumesc și-i spun că suntem în carantină. Îmi răspunde tăios, semn că nu are timp de glumă, că fără medicamente și fără hrană la copii, oricum va muri.

Dar nu e normal ca cei cu burta plină să ceară celor morți de foame să stea în carantină. Îl notez și pe Sebastian, doar că un alt apel de la Florica. Singură, la muncă n-a mai fost primită c-ar fi părut bolnavă, copiii răciți cobză că doar ne aflăm în sezonul virozelor, fără nimic în casă și în jurul casei. O listă lungă cu doleanțe modeste, indispensabile aș zice, ce vreau nu vreau trebuie să o rezolv. Și e doar 8 dimineața.

În Biserică voluntarii pregătiți de război. Așteaptă doar un semn să o ia care încotro spre a rezolva cât mai multe cazuri.
Loredana îmi aduce aminte că în Centrul din Tătărași au mai rămas doar 20 de copii, iar în Cicoarei toți cei 30 trebuie și ei să mănânce. Sincer? Îmi vine să merg să mă testez, să dau două milioane pe o sticlă de biocid și să-mi pun o mască de câteva zeci de lei pe față, dar toate costă mulți bani și nici eu și nici mulțimea celor sărmani și singuri, nu ni le permitem.

Doamne fie voia Ta!”, a declarat părintele Dan Damaschin.





Comentarii
  • Pentru lenin.M.a.r.a.l.a.n esti tu.Nu uita ca iti doresc sa cersesti tu si familia ta exact ca in comentariu.Multe lucruri bune sunt facute in tara cu banutii putini de la cei multi.Si ca un exemplu am vecini pensionari care nu isi primesc pensia pe card si nu pe zile nemuncite,nu isi fac cumparaturi pe amazon care au dat in fiecare luna 50-60 lei pentru bursa de fericire.Si daca tot esti un tupeist si n.e.s.i.m.t.i.t, sa iti demonstrez si esti curios iti pot trimite copiile din donatiile lunare.Asa ca nu mai manca r….at din lipsa de ocupatie sau plictiseala de moment.

Adauga un comentariu