Președintele fondator AUR Marius Lulea denunță dezastrul importurilor. „România ar putea hrăni 150 de milioane de cetățeni, dar importă lactate de 1 miliard de euro”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Președintele fondator AUR Marius Lulea trage un semnal de alarmă dur cu privire la prăbușirea producției interne și dependența istorică de importuri. Într-o declarație care scoate la iveală vulnerabilitățile majore din economia națională, acesta a subliniat paradoxul revoltător în care se află țara noastră: deși avem un potențial agricol uriaș, rafturile magazinelor sunt pline de produse aduse din afară, în timp ce producătorii locali sunt lăsați să supraviețuiască de pe o zi pe alta.

Deficit comercial de proporții în farfuria românilor

Situația din sectorul agroalimentar a devenit critică, iar cifrele invocate de liderul politic arată o realitate sumbră pentru satul românesc. Președintele fondator AUR Marius Lulea a explicat că una dintre cele mai mari anomalii economice se înregistrează chiar în industria procesării laptelui, unde sume astronomice părăsesc țara anual.

„Situația este similară la lactate unde importăm de 1 miliard de euro. Vă vine să credeți că România care are un teritoriu care ar putea să hrănească 150 de milioane de cetățeni importă lapte și brânză de 1 miliard de euro”, a declarat președintele fondator AUR Marius Lulea.

12:19

Marius Lulea, președintele fondator AUR, cere o reformă radicală: Doar 500 de primari în România și maximum două mandate pentru aleșii locali

15:45, 31 Jul 2026

Marius Lulea, președintele fondator AUR, cere intervenție de urgență: „Situația oierilor din România necesită declararea unei situații speciale!”

Acesta a adăugat că, dacă ne-am raporta strict la performanțele tehnologice și de producție ale unor state precum Olanda, pământul românesc ar avea capacitatea de a asigura hrana pentru peste 150 de milioane de oameni. Cu toate acestea, realitatea din teren este complet inversă, iar miliardul de euro cheltuit pe alimente străine adâncește deficitul comercial al țării.

Soluția propusă: Finanțarea directă a fermierilor în locul birocrației sufocante

În viziunea sa, soluțiile pentru redresarea economiei rurale sunt simple, clare și aplicate deja cu succes în statele din Vestul Europei. În loc ca statul să asiste pasiv la falimentul fermelor românești, resursele financiare ar trebui direcționate strategic pentru capitalizarea agricultorilor autohtoni.

Conform strategiei economice punctate de președintele fondator AUR Marius Lulea, România ar fi trebuit să își asume o schemă masivă de sprijin:

„Ori noi ar fi trebuit să dăm bani antreprenorilor din România să-și cumpere vaci din Occident, să-și cumpere echipamente din Occident și astfel încât chiar dacă astăzi am fi avut un cost de un 1 miliard de euro, înepând de anul viitor am fi obținut toate aceste lucru cu un miliard. Deci există soluții, se pot face.”

Planul propus prevede o analiză clară a coșului de consum al populației și subvenționarea directă a acelor nișe acoperite în prezent doar de importuri. „Urmărești ce își dorește poporul român să consume pentru că vezi și prin importuri și finanțezi acele sectoare. Dacă începi să faci câte puțin, câte puțin și la fiecare șase luni introduci o nouă componentă atunci vei ajunge să ai o economie bine organizată așa cum se întâmplă și în Occident”, a argumentat acesta.

Fermierii români, blocați de taxe și împrumuturi scumpe

În timp ce planurile de relansare economică stagnează în sertarele ministerelor, realitatea curentă a producătorilor români este marcată de supraviețuire. Președintele fondator AUR Marius Lulea a subliniat că, în loc să fie stimulați să investească și să modernizeze exploatațiile, fermierii autohtoni sunt efectiv „copleșiți de credite scumpe și de suprataxarea muncii”.

Sistemul actual este acuzat că pune presiune pe micii producători, aceștia fiind „fugăriți cu birocrația și blocați să facă investiții” vitale pentru creșterea competitivității în raport cu marile corporații agroalimentare din străinătate. Fără o schimbare radicală de paradigmă și fără o infuzie masivă de capital autohton în tehnologie și genetică de top, România riscă să rămână o simplă piață de desfacere pentru produsele procesate în Occident.