Preşedintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaev, a dizolvat joi camera inferioară a Parlamentului din cel mai mare stat din Asia centrală şi a fixat alegeri legislative anticipate pe 19 martie, adică la patru luni după realegerea sa în alegeri prezidenţiale anticipate.
„Decid să dizolv a şaptea legislatură a Majilis a Parlamentului Republicii Kazahstan” şi să „fixez alegeri anticipate (…) pe 19 martie 2023”, arată un decret prezidenţial preluat de La Libre Belgique citat de Rador
Tokaev a dizolvat de asemenea parlamentele locale, ai căror deputaţi sunt aleşi cu vot universal.
Aceste decizii vin pe linia reformei constituţionale din iunie 2022, care ar trebui să întoarcă pagină a trei decenii de domnie a predecesorului său, omnipotentul Nursoultan Nazarbaiev, care a demisionat în 2019.
Într-un mesaj pentru kazahi publicat pe site-ul preşedinţiei, Tokaev a arătat că aceste alegeri anticipate „vor da un nou elan modernizării” începute anul trecut în fosta republică sovietică bogată în resurse naturale.
Situat la intersecţia unor importante drumuri comerciale, Kazahstanul a intrat în haos în ianuarie 2022.
Manifestaţii împotriva vieţii scumpe au degenerat în răscoale, care au fost reprimate brutal, făcând, oficial, 238 de morţi.
La final de noiembrie, Tokaev a fost reales nesurprinzător în alegeri prezidenţiale anticipate, obţinând peste 80% din voturi, după un scrutin criticat pentru lipsa concurenţei.
Preşedintele candidat a făcut campanie susţinându-şi proiectul care urmăreşte crearea unui „Nou Kazahstan” mai just şi mai puţin inegal. Dar dificultăţile economice şi reflexele autoritare persistă.
Tokaev a promis după realegerea să deschiderea unei „noi ere” în care „toate principalele instituţii ale puterii vor fi reformate”.
El şi-a repetat şi ataşamentul la reformele economice şi „sfârşitul monopolului puterii” aşa cum l-a cunoscut Kazahstanul sub Nazarbaiev.