Președintele Poloniei, în România. Klaus Iohannis transmite ce a discutat cu Andrzej Duda – LIVE VIDEO

Președintele Poloniei s-a întâlnit cu Klaus Iohannis, la București, înainte de a se vedea, la Varșovia, unde va fi gazdă, cu Joe Biden. Andrezj Duda conduce Polonia, aflată sub tirul Comisiei Europene, Parlamentului European și CJUE pentru situația din justiție. Cei doi președinți au decis ca în vară să fie organizat un Summit B9 la București, înainte de un alt summit NATO.

”România va continua contribuția la grupul de luptă al NATO și la celelalte structuri ale NATO de pe teritoriul Poloniei. Avem nevoie de întăriri pe Flancul Estic, este necesară o sporire a efectivelor militare de pe teritoriul României. Vom organiza, la București, un Summit B9 la București, pentru a ne coordona pozițiile pentru Flancul Estic. Am discutat și despre criza umanitară profundă generată de agresiunea Federației Ruse, care trebuie să înceteze imediat”, a spus Klaus Iohannis.

Stirile PROTV

Alexandr Dughin a dezvăluit ce își dorește „cu adevărat” Vladimir Putin de la Ucraina. Există o singură opțiune pentru Kiev

RomaniaTV

Împăcare bombă! Bahmu şi George, din nou împreună, la 5 luni de la separare: Orice bărbat, într-o astfel de situație, trebuie să fie lângă parteneră

Președintele României, declarații de ultimă oră

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut joi, 17 martie 2022, la Palatul Cotroceni, declarații de presă comune cu Președintele Republicii Estonia, Alar Karis.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor Președintelui României:

Bună seara!

Îmi face plăcere să salut prezența la București a Președintelui Republicii Estonia, domnul Alar Karis. Domnule Președinte, bine ați venit la noi!

Am avut discuții consistente, având în vedere că actuala situație de securitate din regiune este deosebit de preocupantă în special pentru statele de pe Flancul Estic, atât la nordul acestui flanc – unde se află Estonia, dar mai ales la sud, la Marea Neagră, unde se aflăm noi, în România.

Avem nevoie urgent de consolidarea substanțială și echilibrată a întregului Flanc Estic, de o Prezență Înaintată unitară și întărită.

De aceea, România acționează pentru creșterea în continuare a prezenței militare aliate în țara noastră.

Voi prezenta aceste priorități ale României și la Summitul NATO care va avea loc la Bruxelles, săptămâna viitoare, cu participarea Președintelui Biden.

Agresiunea rusă din Ucraina și prezența militară a Federației Ruse în Belarus au implicații pe termen mediu și lung asupra securității europene și euroatlantice și trebuie să luăm măsuri imediate, ferme și eficiente.

În acest context, am salutat faptul că România și Estonia au o cooperare susținută în domeniul securității și apărării.

Am reiterat, totodată, decizia României de a relua anul viitor participarea la misiunea de poliție aeriană NATO în zona baltică, o contribuție responsabilă a României la întărirea securității colective aliate. Țara noastră este, astfel, solidară cu statele din această regiune, inclusiv cu Estonia.

O altă consecință extrem de gravă a acțiunilor Federației Ruse o reprezintă criza umanitară.

Am prezentat Președintelui Estoniei demersurile României în sprijinul refugiaților din Ucraina, inclusiv operaționalizarea rapidă a centrului logistic de la Suceava, care asigură preluarea și transferul asistenței pentru Ucraina, dar și pentru Republica Moldova.

Am discutat cu omologul eston și despre impactul conflictului din Ucraina asupra Republicii Moldova, care se confruntă, la rândul său, cu fluxuri crescute de refugiați, dar și cu multiple provocări conexe.

Sprijinul solid și coordonat, financiar și logistic, din partea Uniunii Europene și a statelor sale membre este extrem de important. De asemenea, am abordat aspecte legate de securitatea energetică a Republicii Moldova, subiect care capătă o relevanță sporită în actualul context regional dificil.

Totodată, discuțiile pe care le-am avut astăzi au reconfirmat faptul că România și Estonia au o relație bilaterală excelentă. Avem un dialog constructiv în cadrul Uniunii Europene, al NATO și o coordonare pragmatică în cadrul formatelor regionale, precum Inițiativa celor Trei Mări și Formatul București 9.

În planul cooperării sectoriale, digitalizarea constituie un domeniu de interes special pentru România, la fel ca și pentru Estonia. Am discutat cu domnul Președinte Karis despre modalități concrete prin care putem impulsiona dialogul în acest domeniu.

Totodată, am identificat ca puncte de interes comun cooperarea în domenii precum educația, securitatea energetică și conectivitate.

Am transmis aprecierea pentru sprijinul Estoniei pentru aderarea la Spațiul Schengen, respectiv la OCDE – obiective de maximă importanță pentru România.

Am reiterat sprijinul ferm al României pentru obiectivele și principiile Inițiativei celor Trei Mări și am subliniat prioritățile României în ceea ce privește implementarea proiectelor de conectivitate, cu impact direct asupra dezvoltării regionale, precum proiectul feroviar Rail2Sea și proiectul rutier Via Carpathia. Sunt proiecte care au și o valoare strategică, întrucât implementarea lor va permite îmbunătățirea mobilității militare în regiune și consolidarea rezilienței.

Vă mulțumesc, domnule Președinte Karis, pentru vizita de astăzi și pentru discuțiile foarte bune pe care le-am avut!

Aveți cuvântul. The floor is yours, Mister President.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: O întrebare pentru ambii Președinți, în contextul în care ați efectuat vizite în Republica Moldova și v-ați exprimat sprijinul pentru aderarea acestei țări la Uniunea Europeană. Cum va sprijini Estonia, dar și România aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană? Ce acțiuni concrete? Și în ceea ce privește gestionarea fluxurilor de refugiați ucraineni?

Președintele României: Moldova și-a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană și aseară am discutat pe larg cu doamna Președinte Sandu și cu doamna Prim-ministru Gavrilița această chestiune. România este hotărâtă, nu doar că este dispusă, România este hotărâtă să sprijine Republica Moldova. Asta, evident, în multiple feluri și pe diferite paliere. Acum, în acest moment, sprijinul este unul politic. Noi declarăm că sprijinim aderarea Republicii Moldova, spunem asta în toate formatele și explicăm tuturor partenerilor de ce credem că este bine așa. În plan tehnic, avem deja grupuri de lucru care ajută Moldova să se pregătească pentru aderare. Procesul de aderare, vă amintiți probabil de când am fost noi în situația de solicitant, este un proces foarte lung, foarte complicat, necesită foarte multă muncă de detaliu, necesită specialiști, și noi suntem dispuși să ajutăm Moldova cu toate acestea. În afară de asta, sprijinul instituțional orientat spre reformă, spre eficientizarea instituțiilor, este ceva ce facem de mult. Noi de ani de zile ajutăm Republica Moldova pentru a-și pune la punct un întreg sistem administrativ, judiciar și economic mai performant și vom continua cu aceste demersuri. Deci, ajutorul nostru este multifațetat, dacă pot să mă exprim așa. Iar în ceea ce privește refugiații, am discutat și ieri, dar știți și dinainte: am instituit culoare verzi pentru a aduce refugiați direct de la granița moldoveană direct în România. Am avut zeci de transporturi auto, avem deja cred că 11 sau 12 transporturi feroviare cu care am adus migranţi în România, unde beneficiază de asistența care li se cuvine și vom continua. Am discutat ieri și despre felul în care vom institui un culoar similar sudic, în cazul în care din zona Odesa ne așteptăm la un flux de refugiați important. În afară de acestea, evident, ajutoarele umanitare, pe care deja am început să le trimitem în Moldova, vom continua. Ajutorul pe linie financiară, oferim Moldovei și împrumuturi avantajoase, și granturi, adică granturi, bani pe care îi dăm fără să așteptăm să se întoarcă, și multiple alte ajutoare. Cred că se poate face mai mult și, pentru a face mai mult, suntem deja în discuții aprofundate cu partenerii, cu aliații. Deja la nivelul miniștrilor de externe se discută despre o conferință a donatorilor, state care benevol vor să doneze bani suplimentari pentru Republica Moldova, care are nevoie de tot ajutorul pe care îl poate primi.

Jurnalist: Întrebarea mea este, în primul rând, pentru domnul Președinte Karis. Parlamentul țării dumneavoastră a adoptat o declarație în care solicită măsuri pentru impunerea unei așa-numite no-fly zone deasupra Ucrainei, o soluție care a fost până acum respinsă la nivelul NATO. În ce măsură considerați că această soluție este fezabilă, este posibilă și ce consecințe ar putea avea ea asupra altor țări europene, în special cele de pe Flancul Estic, cum sunt România și Estonia?

Președintele României: Poziția NATO este destul de clară. Nu, să fiu mai precis, poziția NATO este foarte clară: NATO nu își dorește un conflict militar cu Federația Rusă. NATO dorește să întreprindă orice se poate întreprinde pentru a nu lăsa războiul să se extindă dincolo de granițele în care se desfășoară acum. Măsurile pe care le-a luat NATO, pe care le-a luat Uniunea Europeană sunt de tip sancțiuni economice. În consecință, impunerea unei zone în care nu se poate zbura, un no-fly zone, nu se poate realiza practic, fiindcă o astfel de zonă în care nu se poate zbura se poate impune doar militar, și nu dorim să creăm premisele pentru extinderea conflictului armat din Ucraina. Această poziție este foarte clară și România s-a raliat la această poziție.