Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a decis: „În Cipru există două popoare separate, două ordini democratice separate şi două state separate”

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, s-a deplasat duminică în Republica Turcă a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Ankara, unde a susţinut divizarea definitivă a Ciprului în două state independente şi a dat vina pe ciprioţii greci pentru eşecul soluţionării lungului conflict de pe insula mediteraneană divizată, transmit AFP, DPA şi EFE preluat de agerpres.

„Astăzi în Cipru există două popoare separate, două ordini democratice separate şi două state separate”.

„Trebuie discutată şi negociată o soluţie bazată pe două state pe baza egalităţii suverane”, a spus preşedintele turc.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

Cine sunt copiii lui Mircea Diaconu. Niciunul nu i-a călcat pe urme în actorie

Erdogan a dat vina pe partea greco-cipriotă pentru eşecul negocierilor pentru soluţionarea conflictului, deoarece, a spus el, „nu vrea să împartă cu comunitatea cipriotă-turcă nici puterea politică, nici bogăţia, nici spitalele”.

Liderul de la Ankara, însoţit de o mare delegaţie de politicieni, printre care ministrul de externe Mevlut Cavusoglu şi liderul Partidului Mişcării Naţionaliste (MHP, de extremă dreapta) Devlet Bahceli, a fost primit de Ersin Tatar, fostul prim-ministru conservator care în urmă cu aproape o lună a fost ales noul ”preşedinte” al statului separatist, fiind susţinut de Erdogan.

Naţionalistul Ersin Tatar apără o soluţie cu două state, spre deosebire de predecesorul său, Mustafa Akinci, care susţinea reunificarea sub forma unui stat federal. Erdogan a salutat alegerea lui Tatar drept începutul unei „noi ere” în Cipru.

Vizita preşedintelui turc în în partea de nord a Ciprului este menită să marcheze 37 de ani de la autoproclamarea în 1983 a Republicii Turce a Ciprului de Nord în partea ocupată de armata turcă în 1974 şi recunoscută doar de Ankara.

Liderul turc a făcut o oprire simbolică în Varosha, o staţiune fantomă de pe litoral, într-un gest considerat o „provocare fără precedent” de către guvernele de la Atena şi Nicosia. Agenda vizitei includea şi un „picnic” la Varosha, care nu a mai avut loc din cauza vremii nefavorabile.

În octombrie Tatar a redeschis acest oraş transformat în zonă militară şi unde accesul a fost interzis de armata turcă după invadarea nordului insulei în urmă cu 46 de ani. Deschiderea a declanşat un val de critici internaţionale, inclusiv din partea UE şi ONU, al cărei Consiliu de Securitate a reamintit că în mai multe rezoluţii a fost stipulat clar că orice încercare de a popula Varosha cu alţi oameni decât foştii locuitori ai zonei este inadmisibilă.

Vizita a fost însoţită de protestele a sute de ciprioţi turci care au manifestat împotriva influenţei Ankarei în nord şi a prezenţei lui Erdogan în Cipru. Critica protestatarilor a fost îndreptată împotriva Turciei şi a noului guvern naţionalist din Republica Turcă a Ciprului de Nord. „Libertate, nu supunere”, „Ultimul cuvânt din Cipru aparţine ciprioţilor”, „Ankara, ia mâinile de pe noi” au fost câteva dintre sloganurile rostite de participanţi.

La 15 noiembrie 1983, Republica Turcă a Ciprului de Nord a fost proclamată în treimea de nord a insulei, care fusese invadată la 20 iulie 1974 de trupele din Turcia ca răspuns la o tentativă de lovitură de stat a ciprioţilor greci vizând anexarea insulei la Grecia. De atunci, insula a fost împărţită într-o secţiune sudică recunoscută internaţional şi o parte nordică recunoscută doar de Turcia. Aproximativ 30.000 de soldaţi turci sunt desfăşuraţi în partea ocupată a Ciprului, la aproape 90 km de coasta turcească. Republica Turcă a Ciprului de Nord este foarte dependentă politic şi economic de Turcia. Partea sudică face parte din Uniunea Europeană de la 1 mai 2004. O zonă tampon monitorizată de ONU separă cele două părţi.

Ultimele discuţii de pace inter-comunitare din 2017 dintre ciprioţii greci şi ciprioţii turci sub auspiciile ONU, desfăşurate pe baza unei reunificări a insulei, au eşuat.