Preţuri şi dobânzi uriaşe. Există risc de criză economică în România

Preţurile energiei şi carburanţilor, dobânzile uriaşe şi inflaţia record sunt câteva dintre semnele crizei economice care pândeşte ţara noastră.

În premieră, după nenumărate avertismente ale specialiştilor, ministrul Finanţelor a recunoscut că există acest risc.

Este primul oficial din Guvern care recunoaşte pericolul economic.

„Există riscul unei crize economice în România”, spune, ca răspuns la o întrebare, ministrul Finanţelor.

„Nu trăim într-o oază feriți de riscurile apariției unor elemente recesioniste”, adaugă Câciu, căruia însă i-ar plăcea ca analiștii economici să fie puțin mai cumpătați, fără „scene apocaliptice”.

Preţuri şi dobânzi uriaşe. Semnele crizei economice

• preţuri uriaşe
• dobânzi maxime pentru ultimii 10 ani
• prețuri în creștere la curent și gaze
• prețurile alimentelor cresc din toamnă
• prețurile materialelor de construcții cresc încă
• preţurile mărfurilor nealimentare sunt în creştere
• îndatorarea la bănci, tot mai mare

Țările cu rate ale inflaţiei ridicate

Estonia 23,2%

Letonia 21,3%

Lituania 20,9%

Cehia 17,3%

Bulgaria 14,9%

Ungaria 14,7%

Polonia 14,2%

România 13%

Românii o duc din ce în ce mai rău

România se poate lăuda cu a doua creștere economică din Uniunea Europeană, dar situația înregistrată în țară nu este deloc una lăudabilă. Românii o duc din ce în ce mai prost în contextul în care ROBOR crește, ducând la majorarea ratelor bancare. Recent, Mugur Isărescu a anunțat că actuala creștere a ROBOR este nejustificată:

De mai bine de 4-5 luni, ROBOR s-a decuplat, băncile au cam sărit calul cu ROBOR, s-a dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat e nevoie de 2 lucruri. Acestea sunt dobânzi de piață și piețele au tendința să suprareacționeze, mai ales în perioadele de criză. A fost clară tendința băncilor și a traderilor (care acționează pe piața monetară la termen) să privească pesimist viitorul”,  explica Mugur Isărescu

O altă mare problemă este cea în care românii plătesc sume mult mai mari pentru alimente, pentru facturile la utilități dar și pentru coșul de cumpărături. Așadar, creșterea economică a României, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană este un fapt care nu crează beneficii concrete pentru românii de rând.