Prima reacție a premierului Ilie Bolojan după decizia CCR. Ce schimbări urmează la pensiile magistraților

Premierul Ilie Bolojan a transmis, miercuri, 18 februarie, prima sa reacție după ce Curtea Constituțională a respins sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție privind legea pensiilor magistraților. Decizia CCR deschide calea pentru trimiterea proiectului la președintele României pentru promulgare, ceea ce marchează un moment crucial în reforma sistemului de pensii ocupaționale pentru judecători și procurori.

„Salutăm decizia Curții Constituționale, care confirmă corectitudinea demersului Guvernului. Reforma pensiilor speciale, cerută de ani de zile de societatea românească, face un pas mare spre echitate. În paralel, vom demara procedurile pentru recuperarea fondurilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, a declarat Ilie Bolojan.

Blocaje și amânări la CCR

Legea a trecut printr-un parcurs complicat înainte de această decizie. Prima variantă, depusă în septembrie 2025, fusese declarată neconstituțională de CCR pe motive de procedură, din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii la termenul legal.

Guvernul a revenit în decembrie 2025 cu o versiune actualizată și și-a angajat răspunderea în Parlament, declanșând din nou contestarea de către ÎCCJ.

Acest ciclu a generat multiple amânări la CCR, provocate de blocaje de cvorum și depuneri de documente în ultimul moment.

În tot acest timp, președintele României, Nicușor Dan, a criticat public tergiversările, avertizând că întârzierea procesului afectează credibilitatea instituțiilor și menține un subiect sensibil „trenant în societate de foarte multă vreme”.

Ce aduce nou legea

Textul adoptat modifică atât vârsta de pensionare, cât și calculul pensiei pentru magistrați:

• Vârsta de pensionare: crește gradual până la 65 de ani, într-o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani, până în 2042, pentru a permite aplicarea progresivă a reformei.
• Calculul pensiei: pensia de serviciu se va recalcula la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, cu un plafon maxim de 70% din ultima indemnizație netă. Această măsură este prezentată de Guvern ca o „tăiere” a privilegiilor, deși critici susțin că formula ar putea genera litigii și că nu respectă pe deplin așteptările privind echitatea.

Astfel, legea își propune să reducă discrepanțele dintre pensiile speciale ale magistraților și cele din sistemul public, dar rămâne de văzut modul în care va fi aplicată efectiv în următorii ani.

În urma promulgării, Guvernul va putea, totodată, să demareze procedurile pentru recuperarea fondurilor din PNRR aferente acestui jalon de reformă, asigurând astfel finanțarea necesară implementării măsurilor aprobate.