Primul stat membru al UE care introduce oficial o zi de lucru de 13 ore

Noua legislație prevede că angajații pot lucra până la 13 ore pe zi, în maximum 37,5 zile pe an, cu o limită maximă de 48 de ore pe săptămână, pe baza unei medii de patru luni și a unui număr maxim de ore suplimentare de 150 de ore. Însă săptămâna de lucru de 40 de ore rămâne regula, iar orele suplimentare în general vor fi mai bine compensate, cu un bonus de 40%.

Ziua de lucru de 13 ore ar trebui să fie voluntară, niciun angajat nefiind obligat să lucreze ore suplimentare, a declarat Ministerul Muncii. Însă sindicatele au susținut că angajatorii au avantajul în această negociere, în special într-o țară în care aproape nu există tradiția inspecțiilor la locul de muncă.

Legislația ar introduce, de asemenea, opțiunea ca concediul anual să fie fragmentat în mai mult de două părți pe parcursul anului, programe săptămânale flexibile, contracte de două zile și angajări rapide prin intermediul unei aplicații, toate acestea pentru a răspunde „nevoilor urgente ale companiei”, se arată în proiectul de lege.

Economia Greciei și-a revenit după criza financiară care a durat un deceniu, începând cu criza datoriilor din 2009 și urmată de trei programe de salvare care au durat până în 2018. Rata șomajului, care în timpul crizei a atins un nivel uluitor de 28%, era de 8,1% în august, ultima lună pentru care sunt disponibile cifre. Media UE era de 5,9%.

Cu toate acestea, nu s-a înregistrat nicio convergență cu UE în ceea ce privește restul datelor: salariile rămân printre cele mai mici din bloc, ceea ce înseamnă că mulți greci sunt obligați să lucreze în două locuri pentru a acoperi costul ridicat al vieții, în special costurile ridicate ale locuințelor. Țara se află pe penultimul loc în UE în ceea ce privește puterea de cumpărare, aproape jumătate din gospodării neputându-și permite produsele de bază, potrivit unui raport din 2024 al Comitetului European pentru Drepturi Sociale.

Unul din cinci greci lucrează mai mult de 45 de ore pe săptămână, cea mai mare rată din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat publicate la începutul acestei luni. Conform datelor OCDE, Grecia s-a clasat pe locul cinci la nivel mondial în ceea ce privește numărul de ore lucrate anual în 2023, fiind devansată doar de Columbia, Mexic, Costa Rica și Chile.

Noile norme de muncă vor da „un impuls sectorului privat”

Ministrul Muncii Niki Kerameus, din Partidul Noua Democrație, susține cu tărie noua legislație, argumentând că aceasta „dă un impuls sectorului privat” și „consolidează poziția angajaților”.

„Expresia „zi de lucru de 13 ore” implică faptul că vom lucra cu toții 13 ore pe zi, tot anul. Este adevărat? Se poate întâmpla în fiecare zi? Răspunsul este nu. Se poate întâmpla până la 37 de zile pe an, sau trei zile pe lună. În al doilea rând, este necesar acordul angajatului”, a declarat ea marți, într-un interviu acordat postului de televiziune Skai TV.

Kerameus a subliniat în repetate rânduri că un angajat nu poate fi concediat pentru că refuză să accepte noile reguli, adăugând că, având în vedere că rata șomajului se află la „cel mai scăzut nivel din ultimii 17 ani […], se poate înțelege cât de mult consolidează acest lucru poziția angajatului”.

Însă oponenții noii legi, printre care și Dimitrios Mantzos, deputat al principalului partid socialist de opoziție Pasok, au criticat marți în parlament guvernul pentru dereglementarea relațiilor de muncă, accentuarea nesiguranței locurilor de muncă și perturbarea echilibrului dintre viața profesională și cea personală.

„Simplul fapt că discutăm aici un astfel de proiect de lege este inacceptabil, rușinos și înapoiat”, a declarat Efi Achtsioglou, deputat al partidului Noua Stângă. „Este de neconceput ca în 2025 să dezbatem încă dacă să legiferăm o zi de lucru de 13 ore.”

Experții în piața muncii au afirmat că această măsură ar legaliza încălcările drepturilor lucrătorilor comise de angajatori în ceea ce privește orele suplimentare și ar duce la epuizare și la creșterea numărului de accidente. Legislația a fost condamnată în repetate rânduri de reprezentanții angajaților.

„Aceste reglementări agravează nesiguranța locurilor de muncă și consolidează modelul muncii flexibile și neprotejate”, a afirmat principalul sindicat din sectorul privat din Grecia, Confederația Generală a Muncii din Grecia, într-o scrisoare adresată lui Kerameus la sfârșitul lunii septembrie.