Privilegiile magistraților, sub asediu: CCR decide dacă pensiile uriașe vor fi tăiate

Curtea Constituțională a României se reunește astăzi, 11 februarie, într-o nouă ședință tensionată pentru a analiza proiectul Guvernului privind reforma pensiilor magistraților, însă există semnale puternice că verdictul ar putea fi din nou amânat.

Este a cincea tentativă a judecătorilor constituționali de a tranșa disputa care a provocat un conflict deschis între Executiv și conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

O ședință cu absențe și blocaje procedurale

Magistrații CCR au intrat în ședință la ora 10:00, însă unul dintre judecătorii implicați în deliberări, Gheorghe Stan, nu este prezent. Acesta se află în concediu paternal timp de zece zile lucrătoare, situație care complică procesul decizional.

Regulamentul intern al Curții prevede clar că, dacă nu participă toți judecătorii care au fost implicați în dezbaterile anterioare, pronunțarea trebuie amânată. Această interpretare este susținută și de fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, care a explicat că absența unui judecător din complet face aproape imposibilă luarea unei decizii finale.

Există teoretic și varianta reluării procedurii cu judecătorii prezenți, dacă președinta CCR ar decide repunerea dosarului pe rol. Totuși, surse din instituție spun că o astfel de soluție este puțin probabilă, având în vedere climatul tensionat din jurul subiectului.

Lia Savonea ridică miza: solicitare către Curtea de Justiție a UE

Cu doar o zi înaintea ședinței, conflictul s-a amplificat după ce Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a cerut CCR să solicite un punct de vedere Curții de Justiție a Uniunii Europene. Demersul urmărește clarificarea compatibilității reformei cu legislația europeană.

Reprezentanții instanței supreme susțin că sesizarea CJUE este esențială pentru asigurarea unei interpretări unitare a dreptului comunitar și pentru menținerea cooperării între instanțele naționale și cele europene.

Judecătorii CCR sunt obligați să analizeze această solicitare, având două opțiuni: fie o resping, dacă apreciază că nu este relevantă pentru soluționarea cauzei, fie o admit și trimit dosarul la instanța europeană. Un astfel de precedent există foarte rar în activitatea Curții Constituționale, fiind invocat anterior doar în cazul Coman-Hamilton.

Conflict deschis între Guvern și sistemul judiciar

Reforma pensiilor magistraților a ajuns în centrul unui scandal politic și instituțional major. Premierul Ilie Bolojan a transmis recent o scrisoare președintei CCR, avertizând că România riscă să piardă peste 230 de milioane de euro din PNRR dacă reforma nu va fi validată.

Executivul susține că Bruxelles-ul consideră în prezent jalonul privind pensiile speciale neîndeplinit și așteaptă decizia Curții pentru a decide dacă fondurile vor fi acordate.

Replica nu a întârziat să apară. Lia Savonea a acuzat Guvernul de presiuni asupra justiției și a calificat mesajul premierului drept o ingerință gravă în independența sistemului judiciar și în principiul separației puterilor în stat.

O lege blocată în mod repetat

Dosarul pensiilor magistraților se află pe masa CCR încă din decembrie 2025 și a fost amânat deja de patru ori. Într-una dintre ședințe, patru judecători au părăsit deliberările, invocând respectarea procedurilor interne, ceea ce a făcut imposibilă adoptarea unei hotărâri.

Ulterior, Curtea a amânat din nou analiza, motivând apariția unor documente noi care necesitau evaluare suplimentară.

Proiectul Guvernului prevede reducerea semnificativă a pensiilor de serviciu ale magistraților și majorarea treptată a vârstei de pensionare. Noua formulă ar limita pensia la cel mult 70% din ultimul salariu net, comparativ cu sistemul actual, unde nivelul ajunge la 80% din salariul brut.

Legea introduce și creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani, termen estimat pentru anul 2042. În paralel, magistrații ar putea ieși anticipat la pensie doar dacă au o vechime de 35 de ani, însă cu penalizări anuale până la atingerea pragului standard de pensionare.

Critici dure din partea instanței supreme

În sesizarea depusă la CCR, Înalta Curte susține că legea afectează grav independența justiției și încalcă standarde europene și internaționale. Reprezentanții instanței afirmă că actul normativ ar elimina practic pensia de serviciu și ar crea discriminări între diferite categorii de beneficiari ai pensiilor speciale.

Criticii proiectului susțin că magistrații sunt singura categorie cu statut constituțional garantat care ar fi supusă unor restricții drastice privind plafonarea veniturilor la pensie.