Proiect de lege: Un deputat PSD propune recunoașterea statutului de meșteșugar tradițional

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Deputatul PSD Petre-Florin Manole a depus, la Senat, un proiect de lege pentru recunoașterea statutului de meșteșugar tradițional și înființarea unui Registru al acestora. Ei vor beneficia de reducerea la jumătate a taxelor de participare la festivaluri, târguri și alte evenimente de profil, transmite Mediafax.

„Calitatea de meșteșugar tradițional se recunoaște în urma parcurgerii procedurii reglementate de prezenta lege, prin decizie a comisiei speciale pentru verificarea și acordarea statutului de meșteșugar tradițional și prin emiterea unui certificat de meșteșugar tradițional de către Uniunea Națională a Meșteșugarilor Tradiționali din România”, potrivit propunerii legislative a deputatului PSD.

Din comisia specială pentru verificarea și acordarea statutului de meșteșugar tradițional vor face parte: un reprezentant al Direcției Județene pentru Cultură, care va fi președintele comisiei, un reprezentant al centrului județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale și un reprezentant al Uniunii Naționale a Meșteșugarilor Tradiționali din România, care își desfășoară activitatea de meșteșugar tradițional în județul respectiv.

Certificatul de meșteșugar tradițional este eliberat de către Uniunea Națională a Meșteșugarilor Tradiționali din România eliberează certificatul de meșteșugar tradițional în maximum 15 zile de la depunerea documentelor. Pentru eliberarea certificatului nu este percepută taxă.

De asemenea, proiectul propune și înființarea Registrului Național al Meșteșugarilor Tradiționali din România, în format electronic, care va fi administrat de Uniunea Națională a Meșteșugarilor Tradiționali din România.

Meșteșugarii tradiționali înscriși în Registrul Național vor beneficia de locuri amenajate special în cadrul târgurilor și festivalurilor de profil, precum și de reducerea la jumătate a taxelor de participare la astfel de evenimente, conform inițiativei legislative.

„Meșteșugarii tradiționali înscriși în Registrul Național al Meșteșugarilor Tradiționali din România, în scopul expunerii și/sau al comercializării produselor meșteșugărești proprii beneficiază de locuri centrale, special amenajate, în cadrul festivalurilor, târgurilor, bâlciurilor și altor evenimente de profil, organizate la nivel național, regional sau local, în vederea expunerii sau a comercializării produselor meșteșugărești proprii.

Meșteșugarii tradiționali înscriși în Registrul național al meșteșugarilor tradiționali din România beneficiază de reducerea la jumătate a taxelor de participare la festivaluri, târguri, bâlciuri, târguri stradale la alei principale și alte evenimente de profil, unde își expun și/sau își comercializează produsele meșteșugărești tradiționale proprii.

În condițiile în care consideră oportun, organizatorii festivalurilor, târgurilor și ai altor evenimente de profil pot oferi scutiri integrale de la plata tarifelor de participare pentru meșteșugarii tradiționali înscriși în Registrul național al meșteșugarilor tradiționali din România.

În condițiile în care Uniunea Națională a Meșteșugarilor Tradiționali din România organizează festivaluri, târguri și alte evenimente de profil, meșteșugarii tradiționali înscriși în Registrul Meșteșugarilor Tradiționali din România sunt scutiți de plata taxei de participare”, arată inițiatorul în proiectul de lege.

Uniunea Națională a Meșteșugarilor Tradiționali din România își asigură finanțarea din venituri proprii, conform propunerii legislative.

„Veniturile proprii provin din: taxe și chirii pentru participarea la târguri, festivaluri, sau alte evenimente de profil organizate în regim propriu sau în parteneriat cu alte entități juridice din țară și străinătate; încasări rezultate din valorificarea produselor meșteșugărești tradiționale din activități proprii sau anexe; exploatarea drepturilor asupra bunurilor mobile și imobile aflate în patrimoniu; parteneriate de natură economică cu persoane juridice de drept public sau privat, din țară sau străinătate; proiecte pentru dezvoltarea meșteșugurilor tradiționale, finanțate de autoritățile publice centrale sau locale de la bugetul de stat sau bugetele locale ori finanțate prin fonduri externe; subvenții, sponsorizări și donații ale persoanelor fizice sau juridice, legate testamentare; venituri și/sau dividende ale societăților comerciale la care Uniunea este acționară sau asociată; tarifele aferente unor activități concesionate din partea statului; orice alte venituri realizate din activitatea desfășurată, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare”, potrivit proiectului înregistrat la Senat.

De asemenea, Uniunea Națională a Meșteșugarilor Tradiționali din România „poate primi în folosință gratuită, pe durată determinată, bunuri proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale sau ale statului, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Guvernului României, după caz, numai cu scopul de a derula programe și proiecte pentru documentarea, cercetarea, promovarea, protejarea, conservarea, punerea în valoarea, revitalizarea și dezvoltarea meșteșugurilor tradiționale din România la nivel național, regional sau local”.