Proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc, reluat de AMT în contextul reorganizării teritoriale

Alianța Maghiară din Transilvania (AMT), formațiune politică cu orientare pro-autonomie, anunță reluarea demersurilor legislative pentru recunoașterea statutului de autonomie a Ținutului Secuiesc. Potrivit unui comunicat citat de agenția ungară MTI și preluat de Rador, proiectul de lege urmează să fie din nou depus în Parlamentul României, sub coordonarea deputatului Zoltán Zakariás, președintele AMT, însărcinat cu acest demers de Consiliul Național al partidului, conform G4Media.

Decizia a fost luată la reuniunea Consiliului Național de sâmbătă, desfășurată la Cristuru Secuiesc. Conducerea AMT a justificat inițiativa prin contextul financiar și administrativ actual al României, care, în opinia sa, ar putea determina anumite partide din coaliția guvernamentală să adopte rapid un plan de reorganizare teritorială. Partidul avertizează că, fără o pregătire atentă, o astfel de reformă ar putea fi „un pas superficial și pripit”, care să pericliteze viitorul comunității maghiare din Transilvania.

„Consiliul Național al AMT a apreciat că revendicările de autodeterminare ale comunității noastre trebuie prezentate din nou, încercând să genereze o dezbatere socială cât mai largă, inclusiv cu majoritatea română”, se arată în comunicatul partidului.

Proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc, readus în Parlamentul României

Proiectul de lege care va fi depus vizează definirea Ținutului Secuiesc ca o regiune unitară, iar AMT intenționează să completeze acest demers cu alte două inițiative: o lege privind autonomia culturală a comunității maghiare și un proiect privind extinderea drepturilor lingvistice. Calendarul depunerii acestor inițiative urmează să fie stabilit ulterior de partid.

Ultima încercare legislativă a AMT a avut loc în decembrie 2023, când Zoltán Zakariás și József Kulcsár-Terza, președintele interimar al Forței Civice Maghiare (FCM), au depus la Camera Deputaților proiectele privind autonomia teritorială și culturală. Toate inițiativele au fost dezbătute cu procedură de urgență între Crăciun și Anul Nou și au fost respinse, așa cum s-a întâmplat și cu alte proiecte similare în trecut.

Proiectul de autonomie teritorială a fost elaborat de Consiliul Național Secuiesc (CNS), în timp ce cele două proiecte culturale au fost pregătite de Consiliul Național Maghiar din Transilvania (EMNT). În urma respingerii, AMT a anunțat că va continua să militeze pentru autonomie atât la nivelul administrațiilor publice locale, cât și în procesul decizional central, prin reluarea proiectelor în Parlament după alegerile din România din 2024.

Președintele CNS, Balázs Izsák, a reiterat angajamentul partidului, subliniind că proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc trebuie să fie readus în discuția legislativă pentru a asigura drepturile comunității maghiare în Transilvania.