Protestele din SUA înlocuite cu o ceremonie în memoria lui George Floyd

O ceremonie în memoria lui George Floyd, a cărui moarte sub genunchiul unui poliţist alb a declanşat un val de furie în Statele Unite, are loc joi la Minneapolis, după o noapte mai calmă în ţară decât cele dinainte, relatează AFP. O mulţime se adună la Universitatea creştină North Central pentru a-i aduce un prim omagiu public afroamericanului care a murit la vârsta de 46 de ani asfixiat, la 25 mai, în timpul unei arestări. Reverendul Al Sharpton, un reprezentant al mişcării de apărarea drepturilor civice, urmează să susină un elogiu funebru în acest oraş mare din statul Minnesota.

”Pot vedea soarele începând să se ridice într-o nouă zi în privinţa felului în care este asigurată menţinerea ordinii”, a declarat el joi la postul MSNBC, după ce s-a întâlnit, în urmă cu o zi, cu familia victimei. Fericit să vadă ”albi şi negri” amestecându-se în cortegii ”cu riscul sănătăţii lor, în plină pandemie” de covid-19, el îşi exprimă speranţa să vadă mişcarea durând, în mod ”paşnic, dar pătrunzător”. Altă ceremonie în memoria lui George Floyd este prevăzută sâmbătă la Raeford, în statul natal North Carolina, înaintea funeraliilor, luni, la Houston, în Texas, unde a crescut înainte de a se muta la Minneapolis, în nordul ţării. Ultima ceremonie funerară, marţi, este restrânsă la apropiaţi ai fostului paznic.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

Cine sunt copiii lui Mircea Diaconu. Niciunul nu i-a călcat pe urme în actorie

Niciun incident major

Filmată de către o trecătoare, lenta agonie a acestui tată, imobilizat la sol timp de aproape nouă minute, sub genunchiul poliţistului alb Derek Chauvin, în pofida implorărilor sale – ”Nu pot respira” – a provocat o atmosferă tensionată pe care Statele Unite nu au mai cunoscut-o din anii ’60, de la mişcarea în favoarea dreprurilor civice. Manifestaţii care au degenerat uneori în jafuri şi violenţe, au avut loc aproape zilnic în toată ţara, denunţând britalităţile poliţiştilor, rasismul şi inegalităţile sociale exacerbate de către pandemia covid-19.

În timp ce emoţia depăşea frntierele Statelor Unite, mai multe oraşe americane mari – de la Los Angels la New York, trecând prin capitala federală Washington – au decretat interdicţii de circulaţiepe timpul nopţii, într-o încercare de a opri degenerarea manifestaţiilor. Poliţia a procedat, în ultimele zile, la aproape 10.000 de arestări în ţară, potrivit unei estimări preluate de presa americană. Însă, după mai bine de o săptămână de violenţe, noaptea de miercuri spre joi s-a dovedit mai calmă în ansamblu, fără să se înregistreze vreun incident major, iar manifestanţii au obţinut o primă ”victorie” pe plan judiciar.

Aşa cum cereau manifestanţii, procurorul care anchetează moartea lui George Floyd la Minneapolis a reîncadrat faptele în ”omor fără premeditare” – un cap de acuzare pasibil de 40 de ani de închisoare – şi de complicitate în cazul celorlalţi trei agenţi prezenţi la arestare. Un martor la scenă, un prieten al lui Floyd a declarat pentru cotidianul The New York Times (NYT) că afroamericanul, tatăl al doi copii, nu a încercat niciun moment ”să se opună” arestării sale ”în vreun fel”. ”El nu făcea decât să ceară ajutor, pentru că era pe cale să moară”, a declarat Maurice Lester Hall, marcat pentru întotdeauna de ”frica” şi lacrimile de pe faţa prietenului său.

”Ordine publică!”

Acuzat de opoziţia democrată de de faptul că a turnat gaz pe foc prin faptul că a ameninţat să recugă la armată pentru a înăbuşi strada, Donald Trump continuă să vrea să se arate ferm. ”ORDINE PUBLICĂ!”, a scris el joi pe Twitter, cu majuscule, în ceea ce va fi probabil cu siguranţă una dintre temele campaniei sale electorale, în vederea unei realegeri, până la scrutinul de la 3 noiembrie. Unul dintre foştii săi secretari i-a aplicat miercuri o lovitură frontală, acuzându-l de faptul că vrea ”să împartă” America.

”De când mă ştiu, Donald Trump este primul preşedinte care nu încearcă să-i unească pe americani, care nici măcar nu se preface că încearcă” s-o facă, scrie fostul general din cadrul Puşcaşilor Marini, Jim Mattis, în vârstă de 69 de ani, în revista The Atlantic, cel care a demisionat în semn de protest faţă de retragerea trupelor americane din Siria. Succesorul său la conducerea puternicului Pentagon, Mark Esper, s-a distanţat miercuri de preşedinte, declarându-se împotriva ideii desfăşurării armatei în marile oraşe din Statele Unite cu scopul de a opri vasta mişcare de protest actuală. Donald Trump nu a întârziat să reacţioneze, pe Twitter, faţă de ieşirea lui Jim Mattis, catalogându-l pe fostul său secretar al Apărării drept ”cel mai supraestimat general din lume” şi drept un ”câine nebun”.