Protestele fermierilor continuă la Iași! Iată locul de întâlnire pentru a-i susține – FOTO, VIDEO

Protestele fermierilor continuă și astăzi, 15 ianuarie 2024, la Iași. Protestatarii au ca punct de întâlnire rondul Metro – rondul Lețcani.

Redăm în cele ce urmează lista revendicărilor fermierilor români.

stirilebzi.ro

Astăzi, intră banii pe cardurile de alimente! Ce români vor primi 250 de lei

Stirile PROTV

Cum arată portavionul special care va fi construit, în premieră, în România. Cine l-a comandat

„Noi, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), susținem dreptul fermierilor de a-și manifesta nemulțumirile și de a-și susține interesele sub orice formă legală și democratică. Ne asumăm responsabilitatea de a comunica permanent autoritaților problemele și solicitările agricultorilor din România. Prin urmare, prin prezentul document, exprimăm unele dintre principalele îngrijorări transmise de membrii FAPPR, pe care le prezentăm în cele ce urmează.

1. Cum funcționează și cum va ajuta fermierii aflați într-o situație critică produsă de fenomene meteo nefavorabile (de exemplu secetă) instrumentul de gestionare a riscurilor, pentru alimentarea căruia li s-au reținut 3% din suma aferentă plăților directe BISS?

Solicităm să ni se explice exact mecanismul prin care vor fi despagubiți aceștia și criteriile de eligibilitate.

2. Seceta este provocarea majoră din agricultura României și se manifestă din ce în ce mai frecvent. Care este planul de investiții în irigații (infrastructură principală) pentru următorii 2 ani? Ce măsuri de compensare aveți în vedere pentru fermierii din zonele unde nu este posibilă realizarea irigațiilor?

3. Ne solicitați ITP la utilaje. Cum au gândit autoritățile implementarea acestor cerințe, ținând cont că vorbim, în foarte multe situații, de utilaje specializate, unele cu gabarit depășit? Care sunt procedurile avute în vedere pentru a nu pune fermierii în situații imposibile?

4. Când vom ști exact cum se aplică GAEC 8 (procentul mninim de suprafață arabilă alocat elementelor neproductive), având în vedere că anul agricol a început la 1 septembrie 2023?

5. Cum intenționați să rezolvați problema fermierilor care, din cauza erorilor generate desoftul de teledetecție utilizat de APIA, nu și-au primit încă avansul din subvenție, mai ales că, într-un an dificil ca acesta, orice întârziere a plăților le poate provoca falimentul?

6. Când va fi plătit efectiv ajutorul de 100 euro/ha pentru culturile de toamnă, acordat pe cadrul Ucraina? Aveți în vedere acordare unui ajutor similar pentru culturile de primăvară?

7. În ceea ce privește creditele agricole pe care le-ați anunțat, când vor fi acestea efectiv disponibile? Cum vă veți asigura că acestea vor fi accesibile și fermierilor nebancabili, adică celor care au cea mai mare nevoie de astfel de lichidități?

8. Într-o perioada atât de complicată, inclusiv din perspectivă geo-politică, constatăm și o înăsprire a regimului fiscal. Aveți în vedere măsuri concrete de reducere a poverii fiscale în agricultură?

9. Deși investițiile în infrastructura de transport (autostrazi, drumuri expres, etc.) sunt într-o etapă de expansiune rapidă, acestea nu au fost acompaniate de o legislație privind despăgubirile care ar trebui acordate fermierilor. Solicităm ca aceste despagubiri sa fie realizate cu celeritate la nivelul valorii juste, iar coridoarele de expropriere sa fie publicate inainte de începerea efectiva a lucrărilor în șantier, cu date complete de georeferențiere în baza de date publică ANCPI (ETERRA).

10. În zonele agricole acoperite de sistemul antigrindină, fermierii acuză faptul că acestea produc mai mult rău decât bine și generează efect de secetă suplimentar. In acest context, vă rugăm să ne transmiteți studiul de impact care a stat la baza introducerii sistemului antigrindină în România. De asemenea, vă solicităm lista statelor din UE care utilizează un astfel de sistem național antigrindină, pentru a putea beneficia de experiența și expertiza acestora.

11. a) Există suspiciuni rezonabile că marfa din Ucraina este importată în Romania ca marfă din Republica Moldova, prin schimbarea originii. Daca aveti in vedere aceasta preocupare a fermierilor români, ce soluții ați pregatit pentru a-i proteja de un astfel de abuz?

b) În prezent, capacitatea anuală de operare în portul Constanța este de cca 36 milioane tone cereale și oleaginoase. Ucraina si Romania au o sezonalitate similară a ritmurilor de export, de unde rezultă o uriașă presiune în vârful de sezon din intervalul iulie-noiembrie, exacerbată de retragerea Rusiei din Acordul de export al cerealelor pe Marea Neagră.

Care sunt masurile care vor înlătura impactul asupra fermierilor români al dublării volumelor de trafic cu marfuri ucrainene, mai ales in contextul în care țintele asumate de Guvernul României pentru perioada următoare sunt și mai îndraznețe – dar sunt formulate pentru marfa din Ucraina. Care sunt obiectivele pentru marfa de origine România?

12. In practica curentă, acolo unde nu sunt dezbatute moștenirile, există cerința unordeclaratii notariale de la toți moștenitorii. Indeplinirea acestei condiții este foartecomplicata, anevoioasă și nejustificată, deoarece secretarul primariei ar putea ține loc de notar pentru astfel de spețe. Cum intenționează autoritățile să simplifice acesată povară?

Având în vedere situația gravă în care se află fermierii, dar și starea acestora de inflamaregeneralizată, considerăm benefic pentru toate părțile ca MADR să ne furnizeze în cel mai scurt timp, printr-un răspuns scris, soluții punctuale pentru fiecare dintre problemele pe care vi le supunem aici atenției”.