Purtătorul de cuvânt al MAE, reacție după ce Serviciul rus de Informații Externe acuză „cenzură ideologică” în UE și invocă alegerile prezidențiale din România ca exemplu

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Specificul mecanismelor democratice şi soliditatea acestora par să fie elemente de constantă iritare la Moscova, a transmis purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Andrei Ţărnea, miercuri, pe platforma X.

„Remarcăm, nu cu surprindere, interesul neobosit pe care Federaţia Rusă, prin Serviciul rus de Informaţii Externe, îl manifestă faţă de alegerile din România, în timpul derulării acestora sau ulterior”, arată oficialul român.

El afirmă că „atunci când nu provoacă nedumerire, specificul mecanismelor democratice şi soliditatea acestora par să fie elemente de constantă iritare la Moscova”.

Totodată, face referire la mecanismul alegerilor din Federaţia Rusă.”În context, ar fi doar de remarcat ridicolul situaţiei de a primi lecţii despre democraţie dintr-un spaţiu în care alegerile libere sunt mimate de peste 20 de ani şi în care opoziţia este redusă la tăcere, arestată sau eliminată fizic. În Rusia de astăzi, gesturi umane, fireşti, simple cum ar fi să ajuţi civili ucraineni sau să depui un buchet de flori în memoria lui Boris Nemţov te pot costa libertatea”, spune Ţărnea.

SVR acuză „cenzură ideologică” în UE și invocă alegerile prezidențiale din România ca exemplu

Alegerile prezidențiale din România, în urma cărora Nicușor Dan a fost ales președinte, sunt prezentate ca exemplu de „cenzură ideologică” în Uniunea Europeană într-un articol publicat în revista oficială a Serviciului rus de Informații Externe (SVR), intitulată Razvedcik („Iscoada”/„Cercetașul”). Publicația este editată sub autoritatea directorului SVR, Serghei Narîșkin.

În materialul publicat în numărul din iunie al revistei, semnat de Aleksei Anatolievici Gromîko, director al Institutului pentru Europa al Academiei de Științe a Rusiei, autorul susține că „intimidarea dizidenților și a opozanților politici” ar fi devenit practici tot mai frecvente în spațiul comunitar. Ca exemplu, este invocată „situația recentelor alegeri prezidențiale din România”, despre care se afirmă că ar fi reflectat forme de „cenzură ideologică”.

Articolul, intitulat „Mărirea și decăderea UE”, nu menționează explicit vreun candidat român ca victimă a acestei presupuse cenzuri. Cu toate acestea, în luna martie, SVR îl nominalizase direct pe Călin Georgescu într-un comunicat în care critica anchetarea sa de către autoritățile judiciare române, în contextul candidaturii sale independente la alegerile prezidențiale.

Remarcăm, nu cu surprindere, interesul neobosit pe care Federația Rusă, prin Serviciul rus de Informații Externe, îl manifestă față de alegerile din România, în timpul derulării acestora sau ulterior. 1/4

— Purtator de cuvant MAE Romania/ MFA spokesperson (@PdCMAERO) June 25, 2025