Radu Golban: Va fi Chile prima țară din lume care protejează gândirea liberă?

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Chile va fi prima țară din lume care va proteja drepturile neurologice. Senatorii au decis că trebuie să reglementeze citirea gândirii înainte de a fi implementată. În statul sud-american, două proiecte de lege – un proiect de lege privind reforma constituțională, care așteaptă aprobarea Camerei Deputaților și un proiect de lege privind neuro-protecția – vor garanta cetățenilor drepturi neurologice. Acestea includ drepturile la identitate personală, liberul arbitru, confidențialitate mentală, acces egal la tehnologii de îmbunătățire cognitivă și protecție împotriva prejudecății algoritmice.

Pe 16 decembrie 2020, Senatul Republicii Chile a votat în unanimitate în favoarea modificării articolul 19 aliniat (1) al constituției, pentru a proteja integritatea și indemnizația mentală în legătură cu avansarea neurotehnologiilor. Iată ce va prevede legea așa cum a fost reformulată în varianta finală: „Se interzice orice intruziune sau formă de intervenție în conexiunile neuronale sau intruziuni sau la nivelul creierului prin utilizarea neurotehnologiei, a interfeței creier-computer sau a oricărui alt sistem sau dispozitiv, care nu are consimțământul liber, expres și informat al persoanei sau al utilizatorului dispozitivului, chiar și în circumstanțe medicale. Se interzice orice sistem sau dispozitiv, fie că este vorba de neurotehnologie, interfață creier-computer sau altul, al cărui scop este accesarea sau manipularea activității neuronale, într-un mod invaziv sau neinvaziv, dacă poate afecta continuitatea psihologică și psihică a persoanei, adică identitatea lor individuală sau dacă aceasta diminuează sau dăunează autonomiei voinței lor sau capacității lor de decizie în libertate.”(1)

Acest pas vine și pe fondul unei declarații din 17 august 2020 a Președintelui Republicii Chile, Sebastian Piñera, cu ocazia licitației 5G (2). “Anul trecut, la Summitul G-7 de la Biarritz, am avut ocazia să analizăm o nouă amenințare: dispozitive care vor putea să ne citească gândurile și chiar să semene gânduri și sentimente în mintea noastră.” (El año pasado, en la Cumbre del G-7 en Biarritz, tuvimos la oportunidad de analizar una nueva amenaza: máquinas que podrán leer nuestros pensamientos, e incluso, sembrar en nuestras mentes pensamientos y sentimientos.”)

Prin tratarea neuro-datelor ca pe un organ, legea interzice ca Chilenii să fie obligați să renunțe la datele despre creier și, în mod esențial, colectarea lor va necesita autorizarea explicită de „opt-in”. O altă implicație a acestei analogii juridice este că datele despre creier nu pot fi vândute; pot fi donat numai în scop altruist. Cumpărarea și vânzarea datelor cerebrale este interzisă, indiferent de consimțământ. Reglementarea citirii neurotehnologice a minții pare necesară pentru a proteja confidențialitatea mentală, precum susțin cercetătorii de la Columbia University, deoarece avansarea pe teren prezintă o amenințare substanțială.

Este de neînțeles de ce în Europa, în leagănul culturii și al democrație nu se pune această problemă. Dezvoltarea tehnologiei moderne, politica de digitalizare asumată și de România ne obligă să urmărim cu atenție această evoluție a dreptului. Altfel, dacă așteptăm ca neurotehnologia să fie pe deplin dezvoltată înainte de a decide cum să o reglementăm, caracteristicile tehnice și practicile sociale asociate acesteia pot deveni prea înrădăcinate cultural pentru a fi ulterior reglementate.

Un pas crucial în direcționarea către un consens internațional – unul care ar putea proteja Chile de pierderea potențialilor investitori în „paradisuri de neuro-drepturi” cu reglementări laxe – este o agendă de neuro-drepturi pentru Organizația Națiunilor Unite. Profesorul Rafael Yuste, codirector al Centrului de Neurotehnologie al Universității Columbia (3) și avocatul de drept internațional Jared Genser, au sugerat în martie secretarului general al ONU António Guterres, înaltului comisar al ONU pentru drepturile omului și lui Michelle Bachelet, fostei președintă a Republicii Chile, să creează o comisie internațională de experți în domeniul neuro-drepturilor. Această comisie ar putea dezvolta un consens global în ceea ce privește definiția neuro-drepturilor și constituie un pas către elaborarea unui tratat internațional.

România ar putea fi o fruntașă în Europa luând o astfel de inițiativă, care s-ar înscrie perfect în politica de digitalizare țării.

Articol scris de Radu Golban pe corectnews.ro