Radu Oprea trimite Corpul de Control la Direcția Generală pentru Armament. Vor fi verificate contractele pe SAFE, angajate de Guvernul Bolojan

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ministrul Apărării Naționale, Ștefan-Radu Oprea, trimite Corpul de Control la Direcția Generală pentru Armamente, structura responsabilă de marile achiziții militare, a confirmat oficialul într-o emisiune televizată. Informația a fosst publicată în premieră de Gândul.

„Am trimis Corpul de Control la DGArm, structura specializată din cadrul MApN care se ocupă de achiziții. Necesarul vine de la arma respectivă, DGArm întocmește caietul de sarcini și se ocupă de procedurile de achiziții publice”, a spus Radu Oprea la Antena3 CNN.

În centrul verificărilor se află plățile efectuate în cadrul programului european SAFE, prin care România a contractat un împrumut de 16,68 miliarde de euro. Sursele Gândul susțin că aproximativ 650 de milioane de euro ar fi ajuns deja la grupul german Rheinmetall, care a câștigat, între timp, licitația pentru Șantierul Naval Mangalia, la un preț de 138 de milioane de euro. Generalul care conduce Direcția de Armament este chiar Cornel Pleșa, care a apărut lângă fostul ministru al Apărării Dinel Miruță, la audierile pentru Guvernul Mureșan.

20:21, 19 Oct 2026

Bolojan pleacă din Guvern, dar nu înainte de a-și ridica singur statuie

Decizia ministrului Ștefan-Radu Oprea de a verifica modul în care au fost gestionate achizițiile și plățile din SAFE vizează una dintre cele mai importante structuri din Ministerul Apărării Naționale: Direcția Generală pentru Armamente.

Potrivit surselor Gândul, verificările urmăresc inclusiv destinația banilor deja plătiți companiilor care au încheiat contracte de înzestrare cu statul român, inclusiv grupului german Rheinmetall, unul dintre principalii beneficiari ai programului SAFE.

Din 6,6 miliarde de lei plătite, aproximativ 3,5 miliarde ar fi ajuns la Rheinmetall

Informațiile obținute de Gândul indică faptul că, dintr-o sumă estimată de surse la aproximativ 14 miliarde de lei, aferentă primei etape de finanțare, ar fi fost efectuate deja plăți de circa 6,6 miliarde de lei.

Din această sumă, aproximativ 3,5 miliarde de lei ar fi ajuns în conturile unor companii din grupul Rheinmetall, potrivit acelorași surse.

Calculele  Gândul indică plăți de aproximativ 650 de milioane de euro către Rheinmetall.

Comisia Europeană a confirmat oficial că România a primit, pe 26 august 2026, prima plată din SAFE, în valoare de 2,5 miliarde de euro, reprezentând 15% din împrumutul total aprobat.

De altfel, fostul ministru al Apărării, Radu Miruță, anunța în august că statul român efectuase deja plăți în avans de aproximativ 540 de milioane de euro pentru mai multe contracte din SAFE, inclusiv către Rheinmetall. Aceste avansuri fuseseră achitate inițial din bugetul național, înainte de încasarea prefinanțării europene.

 SAFE nu înseamnă bani gratis. România trebuie să ramburseze miliardele de euro

Un aspect esențial în această ecuație este natura finanțării europene.

SAFE nu reprezintă fonduri europene nerambursabile, ci un împrumut pe care România trebuie să îl achite.

România beneficiază de condiții de finanțare mai avantajoase decât cele pe care le-ar putea obține în mod obișnuit de pe piețele financiare, inclusiv o perioadă lungă de rambursare. Totuși, banii utilizați pentru achizițiile militare reprezintă datorie publică, iar rambursarea lor și costurile aferente vor fi suportate din bugetul statului.

Prin urmare, fiecare euro plătit către furnizorii de echipamente militare, inclusiv către Rheinmetall, provine dintr-un mecanism de împrumut care angajează financiar România pe termen lung.

Tocmai de aceea, întrebările referitoare la valoarea avansurilor, condițiile contractuale, obligațiile de producție în România și destinația plăților au o miză care depășește relația comercială dintre stat și furnizorii de armament.

Cine este generalul Ion-Cornel Pleșa, omul care conduce achizițiile de armament ale Armatei

În centrul verificărilor se află Direcția Generală pentru Armamente, condusă de generalul-maior dr. ing. Ion-Cornel Pleșa.

Acesta ocupă funcția de șef al Direcției Generale pentru Armamente din iulie 2025, după ce anterior a fost locțiitor al șefului acestei structuri, începând din 2020.

Generalul are o carieră îndelungată în structurile tehnice și de cercetare militară, inclusiv în Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare.

Direcția pe care o conduce este una dintre structurile centrale ale MApN implicate în implementarea programelor de înzestrare, inclusiv în încheierea contractelor finanțate prin SAFE.

De altfel, pe 29 mai 2026, Ministerul Apărării anunța semnarea, prin această direcție, a unor contracte majore cu Rheinmetall, inclusiv pentru mașini de luptă ale infanteriei, sisteme de apărare antiaeriană și echipamente navale.

Generalul Pleșa a fost și unul dintre cei trei ofițeri superiori care l-au însoțit pe fostul ministru Radu Miruță la audierea din comisiile parlamentare de apărare, pe 28 septembrie 2026.

Prezența acestuia alături de Miruță a provocat controverse politice, mai ales în contextul întrebărilor privind contractele SAFE.

Generalul Pleșa este, de asemenea, semnatarul unor documente oficiale de cooperare în domeniul SAFE. Pe 30 septembrie 2026, acesta a semnat, în numele MApN, o scrisoare de intenție privind cooperarea dintre România și Polonia în cadrul programului european.

Direcția Generală pentru Armamente are un rol central în contractarea și derularea achizițiilor militare, iar coordonarea generală a SAFE la nivel național revine unui grup interinstituțional condus de Cancelaria Prim-Ministrului.