Războiul din Ucraina și Oul lui Columb

Cristopher Columb a reușit performanța de a pune pe masă un ou în poziție verticală, fără ca acesta să se răstoarne. În prealabil, l-a izbit de tăblia mesei. Iar în istorie a rămas celebră expresia „Oul lui Columb”. Donald Trump încearcă, în alți termeni, să refacă acest experiment pentru a pune capăt, așa cum și-a propus de mult, războiului din Ucraina. La o vreme de la consumarea întâlnirii istorice din Alaska, între liderii de la Casa Albă și Kremlin, și la câteva zile după ultima vizită a lui Zelenskiy la Casa Albă, informații de-a dreptul neliniștitoare circulă de-a lungul și de-a latul lumii. Finalul războiului din Ucraina este mai departe decât ne imaginăm.

S-a aflat că, în ciuda declarațiilor optimiste ale ambelor părți, întâlnirea din Alaska nu s-a soldat sub nicio formă cu un aranjament în privința unui acord de pace între cei doi lideri. Acum aflăm că, de fapt, s-au certat. Că Vladimir Putin a încercat să impună două condiții pe care Trump nu avea nici puterea, și nici căderea de a le accepta. Rusia intenționează să rămână cu tot ceea ce a cucerit, respectiv aproximativ 20% din teritoriul statului ucrainean, și mai dorește, în plus, ca armata lui Zelenskiy să părăsească sectorul încă necucerit din Donbass, iar statele occidentale să renunțe, sub orice formă, să garanteze, prin intermediul trupelor NATO dislocate în Ucraina, viitorul tratat de pace. La rândul său, Volodimir Zelenskiy, care a venit la Washington cu o mapă plină cu hărți, pe care Donald Trump i le-a aruncat în față, pretinde, ca o condiție sine qua non a unui acord de pace, ca Armata Federației Ruse să se retragă de îndată dincolo de frontierele recunoscute în plan internațional ale statului ucrainean.

Până când – și cine știe când – confruntarea sângeroasă dintre cele două state se va încheia, asistăm la un veritabil război al hărților, care îl îngroapă literalmente pe marele negociator de la Washington. În pregătirea proiectatei întâlniri de la Budapesta, care se amână sine die, asistăm la jocuri de poziții și de declarații care, în loc să-i răcorească pe combatanți și să-l calmeze pe arbitru, nu fac decât să încingă spiritele. Să le enumerăm în cele ce urmează:

Intenționând să demonstreze că înțelege, până la un punct, poziția lui Vladimir Putin, Donald Trump nu numai că aruncă în aer hărțile cu care a venit Volodimir Zelenskiy la Casa Albă, dar, iată, a dat înapoi și în ceea ce privește furnizarea către Kiev a faimoaselor rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune, care – susține acesta din urmă – ar putea pune capăt, în scurt timp, războiului. Ultima versiune oferită de liderul de la Casa Albă, printr-o declarație publică cât se poate de oficială, este că, de fapt, pentru a putea face față unui eventual război, Statele Unite nu se pot dispensa de stocul vital de rachete Tomahawk. Prin urmare, anunță că acestea nu vor ajunge în Ucraina nici prin portul Constanța, așa cum era vehiculată informația, și nici pe altă cale. Fără a-și putea permite să admită că ceea ce Federația Rusă a cucerit ar putea să rămână adjudecat definitiv de aceasta, în posesia Moscovei, același Donald Trump susține totuși, prin declarații de ultimă oră, că o primă condiție în vederea realizării unui acord de pace este ca războiul să înghețe de îndată pe actualele linii de demarcație, care ar urma să fie părăsite, cel puțin temporar, de Armata Federației Ruse și, respectiv, de Armata Ucrainei. Serghei Lavrov susține, cu o fermitate mai puțin întâlnită la un diplomat, că această ultimă condiție nu a fost avansată de Donald Trump nici în Alaska, și nici în convorbirile telefonice ulterioare pe care acesta le-a avut cu Vladimir Putin. Prin urmare, încercând să aplice metoda lui Cristopher Columb și să zdrobească oul de tăblia mesei, Donald Trump nu ar face altceva decât să complice o situație și așa complicată. Și, colac peste pupăză, Uniunea Europeană insistă asupra unei condiții inacceptabile pentru Kremlin, și anume asigurarea, de către NATO, prin prezența sa militară la fața locului, a garanțiilor necesare că Ucraina nu va fi, în viitor, atacată de forțele armate ale Federației Ruse. Lăsând la o parte faptul că statele Uniunii Europene, minus Ungaria, nu acceptă sub nicio formă modificarea granițelor statului ucrainean de dinaintea ocupării peninsulei Crimeea.

Și iată cum, în fiecare zi, prin fiecare declarație, sunt îngropate, rând pe rând, cel puțin pentru moment, toate speranțele în realizarea, pe moment, a încetării focului și, în perspectivă, a unui acord de pace negociat. Într-o încercare de ultimă oră de a-i arăta pisica lui Vladimir Putin, Donald Trump l-a contactat pe Modi, premierul Indiei, solicitându-i acestuia să oprească, cu desăvârșire, importul de gaze și petrol din Federația Rusă. Răspunsul real al acestuia nu a fost făcut oficial, iar din ceea ce transmite Casa Albă reiese că liderul indian ar fi admis, vezi Doamne, doar o diminuare a volumului importului. Este evidentă, în acest plan cel puțin, o înfrângere diplomatică a liderului de la Casa Albă.

În aceste condiții, Budapesta trebuie să se înarmeze cu multă răbdare și să mai aștepte o vreme întâlnirea istorică, pe care Viktor Orbán s-a oferit să o găzduiască și chiar să o medieze, conform declarațiilor de dată recentă ale acestuia. Pentru moment, conform declarațiilor lui Lavrov și ale omologului acestuia de la Casa Albă, nu mai există niciun fel de certitudine în ceea ce privește realizarea respectivei întâlniri și nici vorbă, până una-alta, de vreo încetare a focului urmată de un acord de pace. Și așa vor sta lucrurile până când Donald Trump va înțelege că este dus de nas de Vladimir Putin și că, simultan, Uniunea Europeană i-a pus o sulă în coaste. Și va face, poate, așa cum îi este stilul, o mișcare decisivă, răsturnând literalmente masa de joc cu picioarele în sus. Adică ne vom întoarce cu toții la povestea oului lui Columb.