Reguli noi pentru creditele luate la distanță. IFN-urile ar putea fi obligate să verifice identitatea clienților

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Noi reguli pentru credite ar putea obliga IFN-urile să verifice identitatea clienților și să ofere informații clare despre împrumuturi.

Un proiect de lege depus în Parlament propune modificarea regulilor aplicabile creditelor acordate la distanță și introducerea unor obligații suplimentare pentru creditorii instituțiilor financiare nebancare. Inițiativa urmărește să reducă fraudele în care datele de identitate ale unei persoane sunt folosite pentru contractarea unui împrumut fără acordul acesteia și să ofere consumatorilor mai multe informații despre situația creditelor lor.

Reguli noi pentru creditele luate la distanță

Proiectul a fost depus de senatorii USR Cynthia Păun și Remus Negoi și se află în dezbatere la Senat. Printre prevederile propuse se află verificarea obligatorie a identității consumatorului înainte de încheierea unui contract de credit la distanță, reguli privind notificările și transmiterea unei situații finale a creditului după încetarea contractului.

Una dintre principalele modificări propuse vizează contractele de credit încheiate la distanță. Creditorul ar urma să fie obligat să verifice identitatea consumatorului înainte de semnarea contractului.

Măsura este destinată în special situațiilor în care o persoană descoperă că figurează cu un credit pe numele său, deși susține că nu a solicitat niciodată împrumutul. Într-un asemenea caz, proiectul urmărește ca instituția care a acordat creditul să poată demonstra că identitatea persoanei care a contractat împrumutul a fost verificată.

Inițiatorii susțin că verificarea ar putea contribui la limitarea fraudelor bazate pe folosirea datelor personale. Problema este relevantă în special în cazul creditelor acordate rapid, la distanță, unde procesul de identificare se desfășoară fără prezența fizică a clientului.

Propunerea legislativă nu înseamnă însă că aceste reguli au intrat deja în vigoare. Este vorba despre o inițiativă aflată în proces parlamentar, iar prevederile pot fi modificate în timpul dezbaterilor înainte de o eventuală adoptare.

Notificările către consumatori ar trebui să poată fi confirmate

Proiectul introduce și reguli referitoare la modul în care creditorii comunică notificările către clienți. Acestea ar trebui transmise printr-o modalitate care permite confirmarea primirii.

Printre variantele menționate se află transmiterea personală, scrisoarea recomandată cu confirmare de primire sau orice alt mijloc care oferă dovada că notificarea a ajuns la consumator.

Inițiatorii urmăresc astfel să reducă situațiile în care apar dispute cu privire la comunicarea unor informații importante. În prezent, pentru consumator poate fi dificil să demonstreze că nu a primit o anumită notificare, în timp ce creditorul trebuie să poată documenta comunicarea atunci când aceasta produce efecte juridice.

Senatorul Remus Negoi a explicat motivul pentru care consideră necesară această schimbare.

„Un consumator nu trebuie să afle după luni de zile care este situația finală a unui credit și nu trebuie să poarte singur povara de a demonstra că nu a contractat un credit în numele său. Dacă datele unei persoane sunt folosite pentru a obține un credit, creditorul trebuie să poată demonstra că a verificat identitatea celui care a contractat”, a declarat senatorul USR Remus Negoi.

Situația finală a creditului ar trebui transmisă în maximum cinci zile

O altă prevedere importantă se referă la momentul în care contractul de credit încetează. Creditorul ar urma să transmită consumatorului, în cel mult cinci zile lucrătoare, o situație clară și standardizată a împrumutului.

Documentul ar trebui să includă valoarea inițială a creditului, plățile efectuate de consumator și modul în care acestea au fost repartizate între principal, dobânzi și comisioane. De asemenea, proiectul prevede prezentarea valorii și datei fiecărei plăți, a soldului final și a informațiilor privind eventualele raportări către sistemele de evidență a riscului de credit.

O astfel de informare ar permite clientului să vadă într-un singur document evoluția împrumutului și modul în care au fost înregistrate plățile efectuate pe parcursul contractului.

Inițiatorii susțin că această măsură ar putea fi utilă în special atunci când consumatorul consideră că un credit a fost achitat integral și are nevoie de o confirmare clară asupra situației contractuale.

Reguli propuse și pentru creditele ajunse la recuperatori

Proiectul vizează și situațiile în care o creanță este cesionată către un alt creditor sau către o societate de recuperare a creanțelor.

Inițiatorii propun clarificarea momentului în care noul creditor poate începe activitățile de recuperare față de consumator. Condiția urmărită este ca persoana care are datoria să fie informată în mod corespunzător despre cesionarea creanței.

Prin această prevedere, consumatorul ar trebui să știe cine este noul creditor și în ce context a ajuns creanța să fie administrată de o altă entitate. Măsura este inclusă în același proiect care propune reguli suplimentare pentru identificarea clienților și comunicarea notificărilor.

Senatoarea Cynthia Păun a susținut că actualul cadru trebuie modificat astfel încât consumatorii să aibă acces la mai multe informații despre propriile datorii.

„Prea mult timp legea i-a apărat mai bine pe cei care dau credite decât pe cei care le iau. Oameni care nu au semnat nimic s-au trezit cu datorii la recuperatori, cu penalități pentru notificări pe care nu le-au primit niciodată și fără vreo hârtie care să le spună că au terminat de plătit”, a afirmat senatoarea Cynthia Păun.

Pentru consumatori, una dintre cele mai importante schimbări ar fi primirea unei situații standardizate la finalul contractului. Documentul ar trebui să permită verificarea sumelor plătite, a dobânzilor și comisioanelor, precum și a soldului final.

Rămâne însă ca Parlamentul să dezbată și să decidă forma finală a proiectului. Până la adoptarea și intrarea în vigoare a unor eventuale modificări legislative, regulile existente privind acordarea și administrarea creditelor rămân aplicabile.