Conducerea Senatului României a adoptat, marți, 21 ianuarie, măsuri care vor reduce schema de personal cu 24%, ceea ce implică eliminarea a 186 de posturi, dintre care aproximativ 30 sunt vacante. Numărul total de posturi va scădea de la 796 la 610, iar angajații existenți vor fi obligați să treacă prin concursuri pentru a-și păstra locurile de muncă.
„Reducerea, pe ansamblu, este în jur de 24%. Toate structurile Senatului vor fi reorganizate, se vor desființa direcții și se vor pune bazele unor principii de funcționare mai eficiente”, a declarat vicepreședintele Senatului, Robert Cazanciuc.
UPDATE: Președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat miercuri, într-o conferință de presă organizată la ora 10:00, reducerea numărului de angajați ai Senatului și organizarea unor noi concursuri pentru posturi. Spre finalul evenimentului, mai mulți angajați din Senat l-au huiduit, exprimându-și nemulțumirea față de schimbările propuse.
„Am tot respectul pentru profesioniștii care lucrează în Senat”, a declarat Bolojan, încercând să calmeze tensiunile după încheierea conferinței.
Bolojan a atras atenția că, în loc ca personalul din cabinetele parlamentarilor să fie selectat de către demnitari, așa cum se practică în alte țări, în Senatul României există angajați cu contracte pe perioadă nedeterminată.
„În timp, au fost făcute angajări excesive, iar acum avem situații în care demnitarii nu-și pot aduce propria echipă, găsind deja posturi ocupate. Este esențial ca aceste posturi să fie justificate prin performanță. Dacă vii cu un demnitar, pleci cu un demnitar, asigurând astfel un randament optim,” a explicat el.
Președintele Senatului a criticat structura supradimensionată a personalului din anumite comisii parlamentare.
„Sunt comisii unde cinci experți sunt prea mulți, iar acest lucru nu se justifică,” a precizat Bolojan.
Pentru a eficientiza activitatea, Senatul va implementa în următoarele trei luni accesul cu cartele electronice pentru angajați, astfel încât prezența fizică la muncă să poată fi monitorizată.
„Prezența fizică la locul de muncă lasă de dorit în multe cazuri, iar acest lucru trebuie schimbat,” a spus Bolojan.
Din cele 796 de posturi existente în Senat, vor rămâne doar 618, potrivit lui Bolojan. Acesta a subliniat că activitatea Senatului nu va fi afectată de aceste reduceri.
Totodată, programul de lucru al demnitarilor va fi reorganizat.
„Vom lucra în plen și miercuri, iar dezbaterile publice vor avea loc joi. Această schimbare va permite o analiză mai profundă a pachetelor legislative și va îmbunătăți calitatea legilor,” a explicat liderul PNL.
Bolojan a subliniat că obiectivul acestor măsuri este să optimizeze cheltuielile publice și să transforme Senatul într-un exemplu de eficiență și responsabilitate.
„Avem nevoie de un personal bine dimensionat și profesionist pentru a nu risipi banii publici și pentru a asigura un nivel ridicat de performanță instituțională,” a concluzionat acesta.
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2025/01/ilie-bolojan-senat.webp)
Știre inițială: Pandemia de COVID-19 și trecerea multor activități în online au demonstrat că Senatul poate funcționa cu un număr redus de angajați, a explicat acesta, menționând că reorganizarea urmărește flexibilitatea și adaptabilitatea instituției.
O altă măsură adoptată vizează reducerea cheltuielilor pentru întreținerea autoturismelor, care va intra imediat în vigoare. În plus, numărul secretarilor generali adjuncți va fi redus de la patru la doi.
Critici dure din partea sindicatelor
Sindicatele din Senat – Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari, Sindicatul Personalului Contractual și Sindicatul Șoferilor – au reacționat prompt, calificând măsurile drept „extrem de îngrijorătoare și nebenefice”.
„O reorganizare făcută în grabă, având ca unic scop scăderea cheltuielilor salariale, ridică semne serioase de întrebare asupra viabilității acesteia”, se arată într-un comunicat al sindicatelor.
Sindicatele au denunțat lipsa consultării și transparenței, acuzând că măsurile contravin legislației în vigoare, precum Codul Administrativ, Codul Muncii și Legea privind statutul funcționarului public parlamentar. Potrivit lor, reducerea personalului fără criterii clare ar putea duce la decizii arbitrare și discriminare, afectând inclusiv categoriile vulnerabile, cum ar fi familiile monoparentale sau persoanele cu dizabilități.
„Nu a fost realizată o evaluare detaliată a necesarului de personal, ceea ce poate genera dezechilibre majore în structura instituțională”, au avertizat reprezentanții sindicatelor.
Sindicatele solicită implementarea unor criterii echitabile și transparente în procesul de reorganizare, precum și o consultare reală pentru analizarea impactului măsurilor. Ele subliniază că angajații Senatului sunt esențiali pentru funcționarea eficientă a procesului legislativ, iar orice reformă ar trebui să respecte drepturile acestora și să nu compromită stabilitatea instituției.
Decizia finală privind reorganizarea Senatului urmează să fie supusă votului în plen, iar sindicatele au făcut apel la toți senatorii să sprijine o reformă bazată pe echitate și raționalitate.