Replica dură a președintelui celui mai important sindicat din Învățământul preuniversitar ieşean

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar (USLIP) Iași, prof. Laviniu Lăcustă, transmite un mesaj detractorilor Legii privind protecția cadrelor didactice. „Am constatat că imediat după votarea legii de către Senatul României au existat în special două asociaţii şi un sindicat care au contestat beneficiile acestei legi. Trebuie spus din start că această lege nu transformă cadrele didactice în funcţionari publici şi am argumentat într-un alt comunicat acest lucru. Ea nu este îndreptată împotriva elevilor, părinţilor sau cum s-a insinuat, chiar a profesorilor. Este direcţionată împotriva oricărui agresor, indiferent de categoria din care acesta provine. Nu este obligatoriu să facă parte nici din cele trei amintite”, reliefează Lăcustă.

Care sunt contestatarii

Acesta arată că, primii contestatari au fost asociaţiile de elevi din Constanţa şi Bucureşti. Aceştia au făcut o adevărată ,,demonstraţie” juridică şi s-au substituit Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte un eventual punct de vedere. „Suntem însă îngăduitori cu asociaţiile de elevi, pe care îi scuză tinereţea şi entuziasmul specific vârstei. Totuşi, le reamintim, că uneori respectul se impune cu legea dacă este cazul! Studiul realizat de MEN din care reise că peste 70.000 de cadre didactice au fost agresate verbal, psihic şi chiar fizic, este suficient de convingător pentru a impune un act normativ care impune protejarea profesorilor.

Remarcăm însă faptul că elevii au demonstrat mai multă maturitate şi înţelegere a mecanismelor juridice decât asociaţia de părinţi sau federaţia la care ne vom referi mai târziu. Într-un comunicat provenit de la asociaţiile de elevi se afirmă că, cităm: ,,cum şcoala nu este o autoritate publică, ci o instituţie publică prestatoare de servicii publice, nici cadrele didactice nu pot avea statutul de autoritate publică (adică funcţionari publici) din simplul motiv că:

1. Şcoala nu este autoritate publică;
2. Profesorul este un salariat care se supune normelor dreptului muncii, nu un funcţionar public cu preorogative de putere publică care se supune (…) dreptului administrativ – art. 370 din Codul Administrativ”.
B. Asociaţia de părinţi condusă de domnul Iulian Cristache – FNAP, într-o informare postată pe facebook se arată ,,profund îngrijorat”că ,,factorii politici creează dezechilibre de neconceput”. Ni se pare foarte curios faptul că domnul preşedinte nu a fost deloc îngrijorat de statistică prezentată de către MEN privitoare la cei 70.000 de profesori agresaţi. Ceea ce îl deranjează cel mai mult este însă aspectul că faptele sesizate în scris de personalul didactic (…) se bucură de prezumţia relativă de veridicitate până la proba contrară. Îi amintim domnului preşedinte că nu am fi singura categorie care se bucură de această prezumţie. Angajaţii ITM şi ai poliţiei au aceleaşi drepturi care nu au fost atacate pe neconstituţionalitate de nimeni.
C. Interesant este însă că în această falsă controversă Ministerul Educaţiei Naţionale nu a ieşit cu un punct de vedere oficial ceea ce confirmă faptul că proiectul de lege votat de către Senat este agreat de către această instituţie.
Spre stupoarea noastră, surpriza a apărut de acolo de unde te-ai fi aştepatat cel mai puţin. ,,Punctul de vedere” al Federaţiei ,,Spiru Haret” se dovedeşte a fi cel mai dur dintre toate. Aceştia critică aproape toate cuvintele din textul legii mai ceva decât asociaţiile de părinţi sau elevi. În comunicatul FSH se face referire printre altele la acelaşi articol 4 din lege ce vizează prezumţia relativă de veridicitate pentru personalul didactic. Tot ei observă însă că există alte două instituţii, ITM şi poliţie, care se bucură de exact acelaşi drept. Nu vedem de ce pentru aceste categorii lucrurile sunt constituţionale, iar pentru profesori nu ar fi la fel.

Putem fi de acord cu faptul că legea poate avea şi anumite imperfecţiuni ca aproape toate actele normative elaborate în ultimii ani în România. Nu înţelegem însă de ce conducerea Federaţiei ,,Spiru Haret” critică atât de dur un act normativ care în esenţă îşi propune protejarea profesorilor. Ne întrebăm dacă această atitudine nu are legătură cu faptul că nu au apărut şi ei ca iniţiatori ai acestei legi. Este adevărat însă că aceasta poate fi doar o speculaţie pentru că mai pot fi şi alte resorturi pentru care nu merită să facem eforturi de a le desluşi.
Ne-ar plăcea însă, ca domnul preşedinte al Federaţiei ,,Spiru Haret” să fie alături de noi când este vorba despre interesele vitale ale profesorilor. Iar în cazul de faţă vorbim cu certitudine de o lege care nu poate avea decât aspecte benefice asupra siguranţei profesorilor şi mediului educaţional”, mai dezvoltă liderul USLIP Iași.