Reuniune specială la OSCE pe tema dronei care a căzut în România: ce vrea să obțină Bucureștiul?

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

La solicitarea a 14 state participante ale OSCE, membre ale grupurilor București 9 și Nordic-Baltic 8, la sediul OSCE va fi organizată o reuniune specială comună a Forumului de Cooperare în domeniul Securității și Consiliului Permanent de la nivelul OSCE. Reuniuneava avea loc la Viena, la ora locală 17:00 (ora 18:00 României).

Solicitarea a fost realizată pentru a discuta incidentul „deosebit de grav”, care a implicat o „încălcare a spațiului aerian național al României” de către o dronă „atribuită Federației Ruse”, urmată de o explozie care a dus la rănirea unor persoane și la pagube materiale, transmite Ministerul Afacerilor Externe (MAE) într-un comunicat.

Care e scopul

„Scopul demersului este utilizarea OSCE – un for regional consacrat în domeniul păcii și securității –, fiind un prilej pentru România de a prezenta faptele și a atrage atenția tuturor statelor participante OSCE asupra gravității incidentului, precum și de a indica faptul că responsabilitatea pentru această situație aparține Federației Ruse, în contextul războiului său de agresiune împotriva Ucrainei.

Prin acest demers se urmărește totodată evitarea apariției unor incidente similare.

În egală măsură, alături de statele partenere din cadrul OSCE, România va continua să se implice activ în inițiativele pentru încetarea imediată a focului și generarea unor condiții pentru o pace negociată cuprinzătoare, justă și durabilă”, transmite MAE.

Context

OSCE este Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, formată din 57 de state participante, fiind cea mai mare organizație regională de securitate.

OSCE a fost creată pentru menținerea păcii, securității și stabilității în Europa, prin prevenirea, gestionarea și reducerea riscurilor.

Principalele structuri pentru consultări și decizii la nivelul organizației sunt Consiliul Permanent, care se ocupă de chestiuni politice, respectiv Forumul de Cooperare în domeniul Securității, care gestionează aspecte politico-militare.

Organizarea unei reuniuni comune a celor două structuri survine în circumstanțe extraordinare, pentru discutarea unor situații marcate de o creștere a tensiunilor la nivel regional, precum și pentru a luat în calcul preocupări serioase de securitate pentru statele participante.

Ultima reuniune

Cea mai recentă reuniune comună a celor două formate a avut loc la 26 mai 2026, la cererea Ucrainei, pentru a discuta consecințele atacului masiv al Federației Ruse asupra Ucrainei din noaptea de 23-24 mai 2026, în care a fost utilizată inclusiv o rachetă balistică de tip Oreșnik.

Intâlnirea de la OSCE a fost solicitată de un grup de state membre ale formatelor București 9 și Nordic-Baltic 8, în contextul în care statele din aceste formate s-au reunit la București într-o reuniune la cel mai înalt nivel, la 13 mai 2026.

Cu acest prilej, în pregătirea Summitului NATO de la Ankara au avut loc discuții cu privire la agresiunea rusă împotriva Ucrainei și modalități de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic.

Discuție și la ONU

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a catalogat, luni seară, înaintea şedinţei Consiliului de Securitate al ONU, drept ”inaccpetabil” incidentul produs la Galaţi, unde o dronă încărcată cu explozibil a căzut pe un bloc de locuinţe, rănind doi civili, relatează News.ro.

56 de ţări au denunţat la ONU comportamentul „inacceptabil” al Rusiei după ce o dronă Geran-2, de provenienţă rusească, s-a prăbuşit în România la Galaţi joi noapte, pe un bloc de locuinţe, scriu agenţiile internaţionale de presă, conform Agerpres.

Ce a acuzat Oana Țoiu

”Încălcarea de către dronele ruseşti a spaţiului aerian al României şi al altor ţări central şi est-europene a intervenit în mod repetat de la izbucnirea invaziei din Ucraina şi reprezintă o consecinţă a tacticilor de escaladare urmate de Rusia în lupta sa contra Ucrainei”, a afirmat Ţoiu.

Oana Ţoiu a afirmat, luni seară, la ONU, că drona care a lovit un bloc de locuinţe, la Galaţi, făcea parte dintr-un atac pe timp de noapte împotriva Ucrainei.

”Încălcarea de către dronele ruseşti a spaţiului aerian al României şi al altor ţări central şi est-europene a intervenit în mod repetat de la izbucnirea invaziei din Ucraina şi reprezintă o consecinţă a tacticilor de escaladare urmate de Rusia în lupta sa contra Ucrainei. Acest incident recent a avut un impact direct asupra civililor nevinovaţi din România. Comportamentul este inacceptabil conform dreptului internaţional şi trebuie să de oprească”, a subliniat Oana Ţoiu.

Ministrul a susţinut că atacurile contra civililor ”trebuie să fie condamnate oriunde s-ar întâmpla”.

„Cerem o întâlnire de urgenţă a Consiliului de Securitate”

Oficialul român a reiterat sprijinul României în ceea ce priveşte încetarea focului ”imediată, necondiţionată” şi a amintit că a cerut o întâlnire de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU cu privire la această chestiune.

”Reiterăm sprijinul pentru o încetare a focului imediată, necondiţionată şi pentru eforturi pentru încheierea unei păci fără condiţii în Ucraina, având în vedere încălcarea legilor internaţionale. Cerem o întâlnire de urgenţă a Consiliului de Securitate în conformitate cu articolele 44 şi 45 ale Cartei, pentru a se ocupa de această chestiune. Întâlnirea care va avea loc imediat va aborda subiectul riscurilor care subminează pacea şi securitatea în Europa”, a adăugat Oana Ţoiu.

Consiliul de Securitate al ONU se reuneşte pentru prima dată la solicitarea expresă a României.

Ce zice Kremlinul

Rusia nu a primit până acum un răspuns din partea Bucureştiului la afirmaţia preşedintelui Vladimir Putin potrivit căreia Moscova este gata să examineze epava dronei care s-a prăbuşit în România săptămâna trecută, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează Reuters, conform Agerpres.

Preşedintele rus Vladimir Putin a pus vineri sub semnul întrebării originea rusească a dronei care se prăbuşise cu în noaptea de dinainte peste un bloc din Galaţi şi a cerut României dovezi în acest sens.

Vorbind în faţa presei la finalul unei vizite în Kazahstan, preşedintele rus a spus că abia a auzit de acest incident.

„Cine în România spune că aceasta este o dronă rusească? (…) Nimeni nu poate determina originea (dronei) atât timp cât nu se realizează o examinare a acestui aparat”, a indicat Putin. El a sugerat ca epava dronei să fie predată Rusiei pentru investigare.

Putin a amintit că drone ucrainene au pătruns recent în spaţiul aerian al Finlandei, Poloniei şi al statelor baltice. „Prima reacţie (în aceste ţări n.red) a fost aceeaşi care este acum în România: Vin ruşii!”, a comentat liderul de la Kremlin.

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, duminică, că drona prăbuşită la Galaţi este Geran-2, de provenienţă rusească, subliniind că România nu va ignora şi nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viaţa cetăţenilor săi, securitatea naţională sau suveranitatea statului român.

„Aceasta este concluzia fără dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiştii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice. Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripţia în caractere chirilice (…) , iar componentele electronice, sistemele de navigaţie, modulele de comandă, motorul şi elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României şi identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federaţia Rusă”, a transmis preşedintele.

Şeful statului a precizat că raportul arată, de asemenea, că marcajele de fabricaţie, inscripţiile tehnice, caracteristicile constructive şi materialele utilizate urmează acelaşi proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani.

Val de solidaritate cu România la ONU

Ţări membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite îşi exprimă solidaritatea cu România, la întâlnirea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU.

Reprezentanta Letoniei la Consiliul de Securitate al ONU, care luni seară (ora României) discută, la New York, despre incidentul produs săptămâna trecută la Galaţi, unde o dronă a explodat, a amintit că în ultima vreme Consiliul s-a reunit de mai multe ori în urma unor incidente produse în ţări din Europa de Est.

”Încălcarea nechibzuită de către Rusia a spaţiului aerian este bine documentată. Nu este primul astfel de incident şi nici un eveniment izolat în regiune. Letonia condamnă în termeni fermi această escaladare. Este prima dată când i se cere Consiliului să se adreseze Rusiei din cauza faptului că sunt răniţi civili într-o ţară vecină. (…) Letonia este solidară cu România, condamnând acest incident inacceptabil. Activităţile Rusiei arată că nu vrea să obţină pacea. Retorica şi acţiunile Rusiei arată că nu are nicio consideraţie faţă de preocupările privind pacea ale vecinilor săi. Pentru că nu îşi poate atinge obiectivele strategice, Rusia a făcut ca acţiunile sale să devină un război la scară largă asupra infrastructurii civile”, a afirmat reprezentanta Letoniei la ONU.

Ea a spus că aceste acţiuni sunt dovada ”disperării” Rusiei, care vrea astfel să ascundă ”eşecurile de pe câmpul de luptă”.

”Securitatea Ucrainei nu poate fi separată de securitatea continentului european la scară mai largă”, a subliniat reprezentanta Letoniei.

Şi oficiailii Danemarcei au exprimat solidaritatea cu România, arătând că spaţiul aerian românesc a fost încălcat ”din ce în mai frecvent”.

”Acesta contrastează cu apelul la pace lansat de membrii ONU. (…) Danemarca şi aliaţii săi nu se lasă descurajaţi. Este clar cine vrea pacea şi cine este disperat să prelungească războiul, oricât ar costa. Singura cale de a merge înainte este să respectăm Carta ONU. Danemarca cere Rusiei să înceteze ostilităţile”, a afirmat oficialul Danemarcei.

Reprezentantul Franţei la ONU a exprimat, la rândul său, ”solidaritatea de neclintit şi prietenia”, arătând că incidentul de la Galaţi este o ”nouă încălcare a legislaţiei internaţionale”.

Acesta a arătat cu Rusia se află pe o ”listă a ruşinii” privind infracţiunile sexuale comise în timpul războiului din Ucraina.

”Franţa şi partenerii rămân angajaţi în ceea ce priveşte eforturile pentru o pace durabilă. Suntem alături de România”, a afirmat reprezentantul Franţei la ONU.

Oficialii greci au amintit că săptămâna trecută au avertizat asupra riscurilor privind securitatea în zonă, pe fondul războiului dus de Rusia în Ucraina.

”Încălcările comise de Rusia faţă de ţările europene nu sunt ceva nou, ne aducem aminte de incursiunile dronelor de anul trecut. România a înregistrat 47 de cazuri de drone sau fragmente care au căzut pe teritoriul românesc. De data aceasta acţiunile nechibzuite ale Rusiei au provocat răniri printre civilii români. Grecia condamnă aceste încălcări şi sprijină România. (…) Orice încălcare a graniţelor de stat în aer, pe mare sau pe uscat este o încălcare inaceptabilă a regulilor internaţionale şi cerem ca Rusia să înceteze aceste acte ilegale”, a afirmat reprezentanta Greciei.