Rezultatele preliminare ale studiului mondial COH-FIT România. Peste 108.000 de persoane din peste 40 de țări au participat. Ce a descoperit echipa de cercetători din Iași – VIDEO

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Au fost publicate rezultatele preliminare ale studiului mondial ce dorește să descopere efectele psiho-emoționale din perioada pandemiei cu noul coronavirus. La acest studiu au participat peste o sută de mii de persoane din peste 40 de țări. Participanții erau nevoiți să aibă vârsta de minim 18 ani și să fie domiciliați într-o țară afectată de pandemia cu virusul Covid-19.

Studiul rezultatelor colaborative referitor la sănătatea și funcționarea în timpul perioadelor de infecție (COH-FIT) este descris ca fiind un amplu proiect internațional de anchetă pentru întreaga populație a statelor afectate de SARS-COV-2. Așadar, peste 108.000 chestionare au fost completate la nivel global, proiectul având peste 200 de investigatori din peste 40 de țări.

Ce și-a propus să identifice proiectul COH-FIT

COH-FIT a avut ca scop identificarea factorilor de risc și de protecție nemodificabili și schimbabili care vor informa programele de prevenire și intervenție pentru întreaga populație și subgrupuri vulnerabile în timpul COVID-19 și în cazul în care apar alte pandemii.

10:27, 20 Jul 2026

Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment privind virusul West Nile: „Nu neglijați înțepăturile de țânțari”

„Chestionarul a vizat informații despre starea demografică și socio-economică, sănătatea fizică și mentală, bunăstarea, funcționarea, factorii emoționali/ psihologici, comportamentali și de mediu, accesul la sănătate, respectarea tratamentului, telemedicina, opiniile personale despre măsurile de răspuns la pandemie și strategiile individuale de coping (adaptare)”, a declarat dr. Ovidiu Alexinschi, director medical în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași.

În România, echipa de cercetători a fost formată din medici ieșeni de la Institutul de Pshiatrie „Socola” din Iași, și anume: Ovidiu Alexinschi, Liviu Oprea, Șerban Turliuc, Petru Ifteni și Tudor Ciuhodaru.

Eșantionul persoanelor participante la studiu, din România, a ajuns la 2.000 (la nivelul lunii mai 2020).

Mare parte din respondențili români au avut vârste cuprinse în intervalul 28 – 50 de ani. Procentul femeilor a fost cu mult mai mare decât cel al bărbaților: femei (80%), bărbați (20%), iar vârsta medie a fost similară între ambele sexe.

Impactul psihologic

Potrivit cercetătorilor s-a constatat un impact psihologic asupra stresului, singurătății și nervozității / furiei vizibil.

În urma analizei, 42 de procente dintre respondenți au raportat o înrăutățire a stresului, în vreme ce aproximativ 8 la sută au raportat îmbunătățiri înainte de pandemia cu noul coronavirus și în ultimele două săptămâni. Agravarea stresului a fost mult mai pronunțată în rândul femeilor (46%) și al adulților tineri (47%).

Având în vedere tema singurătății, 28 de puncte procentuale dintre respondenți au arătat o înrăutățire și doar extrem de puține cazuri (

„În cazul nervozității, la 1/3 dintre respondenți s-a constatat o înrăutățire. Majoritatea respondenților a raportat modificări mici sau deloc în nervozitate / furie (62%). Femeile (35%) și adulții tineri (38%) au prezentat o agravare mai pronunțată a nervozității”, a declarat dr. Alexinschi.

Pentru comportamentul altruist, la circa 1/5 dintre respondenți s-au constatat îmbunătățiri.

Utilizarea online și coping (adaptare)

68 de procente dintre participanții la studiu au raportat o creștere a numărului de ore petrecute online. Această creștere a fost mai proeminentă în rândul femeilor (71%) și al adulților tineri (76%).

„Cele mai eficiente strategii de adaptare la aproximativ jumătate dintre respondenți au fost contactul direct personal sau interacțiunea, exercițiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, hobbyul semnificativ, utilizarea mass-media, social media / interacțiunile sociale la distanță, studierea sau învățarea a ceva nou și lucrul fie la/de la domiciliu sau de acasă”, a constatat dr. Ovidiu Alexinschi. O treime dintre respondenți a raportat că se ocupă de informațiile despre pandemia COVID-19, petrecerea timpului cu un animal de companie, medicamente prescrise și religie / meditație / spiritualitate. Alte strategii de coping (de exemplu, jocuri, intimitate fizică / activitate sexuală, consum de substanțe și altele) au variat mult mai jos.

În ceea ce privește situația adulților tineri, cele mai eficiente strategii de adaptare au fost exercițiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, hobbyul semnificativ și interacțiunile sociale / la distanță.

„Exercițiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea internetului, rețelele sociale / interacțiunile sociale la distanță și medicamentele prescrise au fost cele mai eficiente strategii de adaptare pentru vârstnici”, a concluzionat medicul psihiatru de la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași.

Întregul proiect poate fi consultat aici!