În plină criză sanitară şi cu o multitudine de persoane care trăiesc sub la limita sărăciei excesive, românii arunca milioane de tone de alimente, anual, la gunoi. Conform statisticii făcute la nivel european, România este fruntață într-un clasament înregistrat cu ocazia zilei mondiale a alimentaţiei
Din totalul de 89 de milioane de alimente aruncate la gunoi, țara noastră se ”descotoriseste” de aproximativ 5 milioane de tone. O cifră mare dacă e să ţinem cont de nivelul de trăi din ţara noastră.
Fiecare român aruncă, anual, sute de kilograme de alimente
Statistica făcută de Autoritatea pentru Siguranţa Alimentelor din Ungaria arata că vecinii noştri arunca peste 300.000 de tone de alimente pe an. Concret, fiecare ungur arunca, anual, peste 18.000 de forinţi la gunoi. Excesul de alimente care nu mai sunt consumate în casă este principala cauză a alimentelor risipite din Ungaria.
În altă ordine de idei, este de menţionat faptul că la nivel de Uniune Europeană se aruncă, într-un an, circa 89 de milioane de tone de alimente. România este, din păcate, fruntaş la capitolul risipei. Ţara noastră arunca peste 5 milioane de tone de elimente.
Cornel Hanganu, consilier în Departamentul pentur Dezvoltare Durabilă a României anunţase recent ca fiecare roman arunca 129 de kilograme de mâncare. Ţinta Guvernului este că până în 2030, statistica prezentată mai sus să scadă la jumătate.
Sărăcia extremă va creşte pentru prima oară în ultimii 20 de ani
În altă ordine de idei, o altă statistica îngrijorătoare arată faptul că sărăcia extremă va creşte pentru prima oară în ultimii 20 de ani. Sărăcia globală este de așteptat să crească pentru prima dată în mai mult de 20 de ani în acest an, deoarece pandemia sanitară a afectat enorm economia mondială, informează Banca Mondială.
Din cauza pandemiei, până la 9,4% din populația lumii ar putea trăi în sărăcie extremă anul acesta – o creștere față de 9,2% din 2017. Aceasta ar fi prima regresie din 1998, când multe țări asiatice se confruntau cu o criză financiară profundă. Dacă pandemia nu ar fi avut loc, se aștepta ca rata sărăciei să scadă la 7,9% în 2020.
„Pentru a inversa această retrogradare gravă a progresului în dezvoltare și a reducerii sărăciei, țările vor trebui să se pregătească pentru o economie diferită post-COVID, permițând capitalului, forței de muncă, abilităților și inovației să se mute în noi afaceri și sectoare”, Grupul Băncii Mondiale Președintele David Malpass a spus.
Economia mondială bate pasul pe loc
Problema cifrelor alarmante care au legătură cu creşterea săracei extreme este reprezentată de faptul că, la nivel mondial, principalele economii ale lumii dau semnale de scădere. Pandemia de COVID, închiderea restaurantelor sau a altor mii de afaceri conexe sunt doar câteva cauze care duc la un deficit economic accentuat. Paradoxal, în discordanţă cu faptul că lumea se confrunta cu acest lucru, oamenii par să arunce în continuare alimente.
Explicaţia pentru risipa de alimente încetează să apară, asta deşi mulţi dintre cei care arunca alimente se confrunta şi ei la rândul lor cu deficienţe economice. Soluţiile pentru a combate acest lucru ar putea sta la baza unor programe implementate la nivel de Guvern, programe educaţionale, programe prin care populaţia să informeze populaţia despre conceptul greşit de a arunca mâncarea.
În lipsa unor astfel de programe concrete, romanii şi europenii, continua risipa de alimente.