România importă energie electrică din cauza caniculei! Panourile fotovoltaice nu mai funcționează

În ultima perioadă, temperaturile de peste 30 de grade Celsius au determinat o reducere semnificativă a producției de energie din panouri fotovoltaice, aceasta ajungând la o medie zilnică de aproximativ 550 MWh, dintr-un total de peste 1.600 MW putere instalată.

Lipsa vântului și oprirea unui reactor de la Cernavodă au transformat România într-un importator net de energie, ceea ce a dus la creșterea prețurilor și la afectarea securității energetice. Asta în timp ce România plătește cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană. Incapacitatea PSD-PNL este evidentă pentru că nu au niciun plan și nici măcar nu

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

Wow! Cristela Georgescu, în costum de baie în zăpadă, imagini necenzurate cu "Prima Doamnă!

România a ajuns să importe energie! Cetățenii plătesc scump

Temperaturile extreme provoacă o scădere a eficienței panourilor fotovoltaice, astfel că, paradoxal, în perioada cea mai însorită a anului, producția de energie nu este pe măsura așteptărilor. În zilele recente, când temperaturile au depășit 30 de grade Celsius, producția medie zilnică a fost de 550 MWh, în contextul în care România dispune de o capacitate instalată de 1.638,04 MW.

02:00

FOTORețeta sigură de conectare la banii publici! Aproape 1 milion de euro a încasat un afacerist din Iași din bugetul local al comunei Scobinți. Contractele au fost semnate fără licitație

15:12

FOTOIată lista marilor corporații care nu plătesc taxe și impozite în România! Companiile românești sunt rupte de ANAF

Specialiștii în energie atrag atenția că fotovoltaicele produc energie în exces atunci când cererea este scăzută și au intervale de peste 10 ore când consumă mai mult decât produc. Stocarea energiei, deși intens discutată, rămâne o soluție dificil de implementat din cauza costurilor ridicate ale bateriilor de mare capacitate, care ar putea asigura funcționarea pentru doar 2-3 ore.

Statele dezvoltate din UE, beneficiind de finanțare, au urmat directivele Comisiei Europene și au investit masiv în panouri fotovoltaice. Totuși, supraproducția necontrolată a dus la prețuri negative, subvențiile fiind suportate din fonduri publice. Agenția Internațională a Energiei subliniază importanța flexibilității în sistemele energetice, însă aceasta este încă blocată la nivelul UE. Flexibilitatea presupune existența unor capacități de producție alternative care să suplinească lipsa de energie din surse regenerabile pe perioade lungi de timp.

Statul român nu a făcut nimic pentru a ajuta cetățenii

În România, deși s-au anunțat numeroase proiecte în energie regenerabilă finanțate din Fondul de Mediu și PNRR, realitatea arată că progresele sunt lente. De exemplu, puterea instalată a fotovoltaicelor a scăzut cu 2 MW între martie și aprilie 2024, pentru a crește cu doar 13,16 MW în iunie. În cazul energiei eoliene, capacitatea instalată a rămas neschimbată în ultimii ani. Dacă nu se va revizui Green Deal, România riscă să depindă exclusiv de condițiile meteorologice pentru producția de energie.

În contextul în care prețurile energiei au atins niveluri foarte ridicate în UE, afectând competitivitatea economică, populația europeană se confruntă cu perspective sumbre privind costurile energetice. Ministrul Sebastian Burduja a anunțat că strategia energetică a României va fi sincronizată cu Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, dar detalii concrete întârzie să apară.

Conform Planului, România și-a propus să atingă o pondere de 36,2% a energiei regenerabile în consumul final brut până în 2030, proiecțiile indicând o pondere de 32,3% până în 2025. Acest obiectiv include creșterea capacității de producție din surse eoliene și solare și utilizarea tehnologiilor bazate pe pompe de căldură, deși implementarea acestora rămâne dificilă din cauza costurilor mari.

Această situație complexă subliniază nevoia unei strategii energetice bine planificate și flexibile, care să asigure atât securitatea energetică, cât și sustenabilitatea pe termen lung.