România în cursă pentru resurse rare din Groenlanda. Afaceristul din spatele Roșia Montană, implicat

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România poate deveni jucător strategic în industria globală a pământurilor rare. Nuclearelectrica discută cu Critical Metals Corp pentru construirea unei fabrici de procesare la Feldioara, folosind resurse extrase din Groenlanda.

Proiectul ar putea furniza materiale pentru microcipuri, aerospațială și apărare.

România devine un jucător strategic în industria globală a pământurilor rare

România explorează oportunitatea de a intra pe piața internațională a pământurilor rare, printr-un parteneriat între compania de stat Nuclearelectrica și Critical Metals Corp, deținută de European Lithium. Proiectul prevede construirea unei fabrici de procesare a pământurilor rare la Feldioara, cu tehnologii de ultimă generație, care ar putea transforma România într-un furnizor constant de materiale critice pentru industrii precum microprocesoare, aerospațială sau apărare.

În 2024, Critical Metals Corp a achiziționat zăcământul Tanbreez din Groenlanda pentru 5 milioane de dolari cash și 211 milioane de dolari în acțiuni. Resursele extrase urmează să fie procesate parțial în România, în fabrica planificată la Feldioara.

Principalul acționar al Critical Metals Corp este European Lithium, listată la Bursa din Frankfurt și controlată indirect de Frank Timiș, cunoscut în România pentru proiectul Roșia Montană și afaceri în aur, petrol și diamante. Nuclearelectrica a declarat că nu există dovezi că Timiș controlează direct sau indirect compania.

În decembrie 2025, filiala FPCU Feldioara a Nuclearelectrica a semnat un Term Sheet neangajant cu Critical Metals, pentru explorarea posibilității unui joint venture. Documentul are rol exploratoriu și nu implică obligații financiare sau juridice. Este o etapă premergătoare unui proces complex de due diligence.

Rolul strategic al fabricii de la Feldioara

Ministerul Energiei a explicat că proiectul ar putea asigura procesarea a 50% din pământurile rare extrase din Groenlanda, consolidând poziția României în industria globală. Fabrica ar furniza materiale esențiale pentru:

• microcipuri și tehnologie de calcul,
• industria aerospațială,
• sectorul de apărare.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat că România ar putea deveni un jucător-cheie în industria globală a pământurilor rare.

Surse din industrie susțin că specialiștii FPCU Feldioara ar fi respins oferta Critical Metals, însă conducerea executivă a semnat Term Sheet-ul. Nuclearelectrica subliniază că semnarea are scop exploratoriu, pentru a evalua baza tehnică și comercială a proiectului înainte de orice decizie finală.

Atât Nuclearelectrica, cât și Ministerul Energiei au exclus orice posibilitate ca proiectul să fie folosit pentru manipularea burselor. Ambele companii sunt listate și trebuie să raporteze public obiectivele proiectelor lor, asigurând transparență și responsabilitate.

Dacă proiectul se materializează, România va avea:

• acces la resurse critice de pământuri rare,
• posibilitatea de a produce materiale pentru microcipuri și industrii de înaltă tehnologie,
• statut de actor strategic în industria globală a pământurilor rare, contribuind la securitatea tehnologică și energetică a țării.