România se numără printre țările europene cu o cantitate ridicată de alimente irosite, în condițiile în care risipa alimentară rămâne o problemă importantă atât la nivelul gospodăriilor, cât și în sectorul comercial. Potrivit datelor citate în analizele privind acest fenomen, în țara noastră sunt aruncate anual cantități importante de produse alimentare, în timp ce numeroase persoane se confruntă cu dificultăți în asigurarea hranei.
Peste 3,45 milioane de tone de deșeuri alimentare
Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2022, România a generat peste 3,45 milioane de tone de deșeuri alimentare. Risipa apare de-a lungul întregului lanț alimentar, de la producție și procesare până la distribuție și consum.
Gospodăriile au o contribuție semnificativă la acest fenomen. Cumpărăturile în exces, planificarea insuficientă a meselor și produsele uitate în frigider se numără printre situațiile care duc la aruncarea alimentelor încă neconsumate.
Gospodăriile, o sursă importantă a risipei alimentare
Potrivit Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), consumatorii casnici generează peste 40% din risipa alimentară la nivel național.
Pentru a reduce cantitatea de mâncare aruncată, autoritățile recomandă planificarea cumpărăturilor, verificarea alimentelor existente în frigider și depozitarea corespunzătoare a produselor. Congelarea poate fi o soluție pentru alimentele care nu vor fi consumate la timp, cu respectarea condițiilor de siguranță alimentară.
De asemenea, cumpărarea unor cantități adaptate nevoilor reale și folosirea alimentelor înainte de expirare pot contribui la reducerea pierderilor din gospodării.
Risipa alimentară, în contrast cu dificultățile sociale
Fenomenul are și o dimensiune socială importantă. În timp ce cantități mari de alimente ajung la gunoi, o parte a populației se confruntă cu lipsuri materiale și dificultăți în procurarea hranei.
În acest context, Băncile pentru Alimente din România colectează produse care pot fi valorificate în siguranță și le distribuie prin intermediul organizațiilor partenere către persoane aflate în situații vulnerabile.
Reducerea risipei alimentare presupune implicarea consumatorilor, a comercianților și a producătorilor, printr-o gestionare mai eficientă a produselor și prin valorificarea surplusului alimentar în condiții care respectă normele de siguranță.