România răspunde Iranului după avertismentul transmis de autoritățile de la Teheran, care au criticat decizia Bucureștiului de a permite Statelor Unite dislocarea temporară de trupe și echipamente militare. Ministerul Afacerilor Externe a precizat că toate capabilitățile militare găzduite pe teritoriul României au un caracter strict defensiv și respectă angajamentele internaționale.
Reacția oficială vine într-un context regional tensionat, marcat de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și de creșterea presiunilor diplomatice asupra statelor aliate cu Washingtonul.
România răspunde ferm Iranului după amenințări directe
Ministerul Afacerilor Externe a transmis clar că România nu este parte a conflictului și că rolul infrastructurii militare de pe teritoriul său este exclusiv unul defensiv. Potrivit autorităților române, sistemele de apărare antirachetă sunt operaționale de peste un deceniu și au fost instalate pentru protejarea împotriva unor amenințări externe, din afara spațiului euro-atlantic. Reprezentanții MAE au subliniat că aceste capabilități sunt utilizate în conformitate cu prevederile internaționale și nu au un rol ofensiv.
În comunicatul transmis public, Ministerul Afacerilor Externe a oferit o serie de clarificări în urma declarațiilor venite din partea Iranului.
”Am luat notă de afirmațiile purtătorului de cuvânt al MAE Iran, context în care facem următoarele precizări:
Acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal garantat de a utiliza baze militare din România cu titlu continuu.
România găzduiește de mai bine de 10 ani capabilități de apărare antirachetă împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic. Sistemul are caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU.
România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului.
În același timp, condamnăm atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și mulțumim acestora din urmă pentru că i-au protejat și pe cetățenii noștri prezenți în țările lor. Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și conduc la degradarea securității și a economiei globale.”
Avertismentul Iranului și reacția Bucureștiului
Tensiunile diplomatice au fost amplificate după ce oficialii iranieni au transmis un avertisment direct României. Potrivit declarațiilor venite de la Teheran, decizia de a permite utilizarea bazelor militare de către Statele Unite ar putea fi interpretată ca implicare într-o acțiune militară.
Oficialii iranieni au afirmat că un astfel de gest „ar echivala cu participarea la o agresiune militară”.
Această poziție a generat reacția promptă a Bucureștiului, care a respins ferm orice interpretare privind implicarea directă în conflict. Situația din Orientul Mijlociu continuă să se deterioreze, iar reacțiile diplomatice devin tot mai frecvente. În acest context, România răspunde Iranului reafirmându-și angajamentele internaționale și poziția de stat aliat în cadrul structurilor euro-atlantice.
Autoritățile române insistă asupra faptului că prezența militară americană pe teritoriul României se bazează pe acorduri bilaterale și pe obligații asumate în cadrul parteneriatelor strategice.
De asemenea, Bucureștiul susține că prioritatea rămâne evitarea escaladării conflictului și promovarea dialogului diplomatic. Pe fondul tensiunilor crescânde, poziția oficială a României este una orientată către stabilitate și securitate regională.
Prin mesajul transmis de Ministerul Afacerilor Externe, România răspunde Iranului într-un mod ferm, dar echilibrat.