Guvernul face primul pas către o reorganizare administrativ-teritorială de amploare. Ministerul Dezvoltării a lansat în dezbatere publică proiectul de ordonanță de urgență care stabilește condițiile în care comunele, orașele și municipiile se pot uni voluntar. Primele vizate sunt localitățile cu cel mult 1.500 de locuitori, iar autoritățile pregătesc stimulente financiare importante pentru cele care decid să facă acest pas.
Printre beneficiile anunțate se numără reducerea cu 50% a impozitelor pe clădirile rezidențiale și terenurile intravilane pentru următorii cinci ani, dar și un program de investiții în valoare de patru miliarde de lei, destinat noilor unități administrativ-teritoriale.
Potrivit datelor prezentate în proiect, România are 429 de localități cu maximum 1.500 de locuitori, în care trăiesc în total aproximativ 479.290 de persoane. Reorganizarea propusă nu vizează, în această etapă, comasarea județelor.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a descris inițiativa drept începutul unui proces mai amplu de reformă administrativă, menit să adapteze organizarea statului la realitățile actuale.
Ce condiții trebuie să îndeplinească localitățile care vor să se unească
Proiectul de ordonanță stabilește mai multe criterii obligatorii pentru localitățile care intenționează să fuzioneze. În primul rând, acestea trebuie să fie învecinate, astfel încât teritoriul noii unități administrative să formeze o suprafață continuă.
O altă condiție este existența unei căi de legătură între localități, respectiv un drum național, județean sau comunal. În plus, comasarea se poate realiza numai între localități din același județ, fără modificarea limitelor județene.
Procesul trebuie să înceapă printr-o hotărâre a fiecărui consiliu local implicat, adoptată cu votul majorității consilierilor în funcție. Ulterior, locuitorii vor fi consultați prin referendumuri locale.
Dacă referendumurile sunt validate, comasarea va fi aprobată prin lege. Cheltuielile pentru organizarea consultărilor populare vor fi suportate din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului.
Cum se va stabili numele și reședința noii localități
După aprobarea comasării, noua unitate administrativ-teritorială va fi înființată de drept la data intrării în vigoare a hotărârii de Guvern care stabilește data alegerilor locale la termen.
Stabilirea sediului administrativ nu va fi făcută la întâmplare. Potrivit proiectului, reședința noii localități va fi în unitatea administrativ-teritorială care a înregistrat cele mai mari venituri proprii pe cap de locuitor din impozite și taxe locale în anul anterior referendumului.
Dacă două sau mai multe localități au venituri egale, va fi aleasă cea cu populația cea mai numeroasă.
În ceea ce privește denumirea, aceasta va putea fi stabilită de comun acord de autoritățile locale participante și va fi supusă referendumului. Dacă nu se ajunge la o înțelegere, va fi păstrat numele localității care a avut cele mai mari venituri sau, în cazul unei egalități, cea cu populația cea mai mare.
Ce se întâmplă cu buletinele, permisele și documentele cetățenilor
Comasarea nu îi va obliga pe locuitori să își schimbe actele de identitate, permisele de conducere sau certificatele de înmatriculare.
Documentele existente vor rămâne valabile până la data expirării sau până la apariția unui alt motiv legal pentru preschimbare.
De asemenea, modificările necesare în registrele publice ca urmare exclusivă a reorganizării vor fi realizate automat de instituții, fără ca cetățenii să plătească taxe, tarife sau alte comisioane.
Proiectul prevede și protejarea drepturilor minorităților naționale. Dacă într-una dintre localitățile care se unesc o minoritate avea o pondere de cel puțin 20% din populație, dreptul de a utiliza limba maternă în relația cu autoritățile locale va fi păstrat și după comasare, chiar dacă procentul acesteia scade în noua unitate administrativ-teritorială.
Impozite reduse la jumătate timp de cinci ani și patru miliarde de lei pentru investiții
Pentru a convinge administrațiile locale și locuitorii să accepte reorganizarea, Guvernul propune stimulente fiscale și financiare consistente.
Persoanele fizice din localitățile nou-formate vor beneficia de o reducere de 50% a impozitului pe clădirile rezidențiale și a celui pentru terenurile situate în intravilan. Facilitatea va fi acordată timp de cinci ani fiscali consecutivi, începând cu 1 ianuarie a anului următor înființării noii unități administrative.
În paralel, Ministerul Dezvoltării va gestiona programul „Start Reforma Administrativă”, prin care sunt puse la dispoziție credite de angajament în valoare totală de patru miliarde de lei pentru perioada 2027-2028.
Banii vor putea fi utilizați pentru modernizarea infrastructurii și dezvoltarea serviciilor publice. Printre domeniile eligibile se numără rețelele de utilități, drumurile și podurile, digitalizarea administrației, educația, sănătatea, serviciile sociale, cultura, turismul, sportul și protecția mediului. Finanțarea va putea acoperi inclusiv anumite plăți restante.
Prioritate vor avea localitățile care aveau cel mult 1.500 de locuitori înainte de comasare și care, prin unire, formează o nouă unitate administrativ-teritorială cu minimum 2.500 de locuitori.
Ministrul Dezvoltării promite că primăriile vor rămâne aproape de oameni
Alexandru Stoica susține că reorganizarea nu va însemna îndepărtarea administrației de cetățeni și nici pierderea locurilor de muncă din primăriile care vor fi absorbite.
Potrivit ministrului, în fiecare fost sediu de primărie va funcționa un punct local de lucru, unde oamenii vor putea obține certificate, adeverințe și alte documente, fără să fie nevoiți să parcurgă distanțe mari până la noul centru administrativ.
Personalul primăriilor absorbite ar urma să fie preluat automat, păstrându-și statutul.
Ministrul a explicat că aceasta este doar prima etapă a unei reforme mai ample, al cărei obiectiv este adaptarea organizării administrative a României, stabilită în mare parte în 1968, la realitățile anului 2028.
Până la 18.000 de aleși locali ar putea dispărea după reforma administrativă
Planurile privind reorganizarea administrației nu se opresc însă la comunele cu mai puțin de 1.500 de locuitori. În interiorul PSD sunt analizate mai multe variante, inclusiv comasarea localităților cu populații sub 3.000 sau 5.000 de locuitori.
Sunt luate în calcul și orașele cu mai puțin de 10.000 de locuitori, precum și posibile modificări ale organizării județelor, prin modele inspirate de structura curților de apel sau a regiunilor de dezvoltare.
Dragoș Benea, cel care coordonează comisia pentru reforma administrativă, estima că reorganizarea ar putea duce la dispariția a aproximativ 15.000-18.000 de funcții de aleși locali începând din 2028.
Ar fi afectați primari, viceprimari și consilieri locali, iar reducerea numărului de administrații ar putea diminua și cheltuielile de funcționare și întreținere.
La alegerile locale din 2024 au fost aleși 3.186 de primari și aproape 40.000 de consilieri locali. Dacă planurile Guvernului vor fi puse în aplicare în forma discutată, harta administrației locale din România ar putea suferi unele dintre cele mai importante schimbări din ultimele decenii.