România se depopulează cel mai rapid din UE! Am pierdut milioane de cetățeni

România este țara care se depopulează cel mai rapid din UE, iar statistica făcută la nivel internațional ne plazează pe o poziție rușinoasă. În doar 20 de ani am pierdut milioane de cetățeni. Asta în contextul în care perspectiva de viitor este și mai sumbră.

Guvernul României ar trebui să vină cu politici corecte, coerente, politici care să încurajeze natalitatea. Însă în legile austerității promulgate de Parlamentul României se regăsesc măsuri care o să adâncească rata natalității.

România se depopulează cel mai rapid din UE! Am pierdut milioane de cetățeni

România se află în fruntea topului declinului demografic din Europa, cu o pierdere de aproximativ 2,5 milioane de persoane în ultimele două decenii, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Țara noastră este urmată, la o diferență considerabilă, de Polonia, care a înregistrat o scădere de 1,6 milioane de locuitori, și de Bulgaria, cu 1,3 milioane. Rata natalității din Ungaria este în creștere după ce Viktor Orban a luat câteva măsuri eficiente pentru combaterea depopulării.

Privind proporțional cu populația totală, cel mai sever declin a fost raportat în statele baltice și balcanice. Letonia a înregistrat o scădere de 18%, Bulgaria de 17%, Lituania de 15%, iar România a pierdut 11% din populație. Această realitate nu se reflectă doar în cifrele brute, ci și în densitatea populației: în România, numărul de locuitori per kilometru pătrat a scăzut de la 95 la 81 în douăzeci de ani, iar în Bulgaria de la 70 la 59, conform hotnews.ro.

Profesorul Vasile Ghețău avertizează într-o analiză publicată pe Contributors.ro că, până în anul 2050, România riscă să piardă alte 3 milioane de persoane. Dintre acestea, aproape 80% vor fi pierderi cauzate de scăderea naturală a populației (mai multe decese decât nașteri), iar restul din migrație negativă. Iar acesta, spune el, este un scenariu optimist — situația reală ar putea fi chiar mai dramatică.

După 2030, declinul va fi și mai accentuat în segmentul populației active, cu vârste între 20 și 64 de ani. Cu alte cuvinte, România va rămâne nu doar fără tineri, ci și fără forță de muncă, în timp ce presiunea pe sistemele de pensii și sănătate va crește vertiginos.

Viitorul economic al României este incert

Un raport recent al Diviziei pentru Populație din cadrul ONU, publicat în iulie, avertizează asupra a cinci tendințe demografice majore care vor afecta viitorul apropiat. România este considerată una dintre țările cele mai vulnerabile în fața acestei tranziții către o societate îmbătrânită.

Transformarea rapidă a structurii de vârstă în ultimele decenii a fost ignorată de decidenții politici. Fără măsuri clare de încurajare a natalității și fără politici coerente pentru a aduce înapoi tinerii plecați, trendul descendent va continua. Rata natalității este în scădere, în timp ce speranța de viață este în creștere, ceea ce înseamnă că România se îndreaptă spre un dezechilibru periculos între populația activă și cea dependentă.

Între cele două recensăminte oficiale – cel din 2011 și cel din 2021 – populația țării s-a redus cu aproximativ un milion de persoane, a explicat Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică, în cadrul unei dezbateri organizate de HotNews.ro. El a subliniat că, pe lângă această scădere numerică, țara se confruntă și cu un proces accentuat de îmbătrânire demografică: în ultimele trei decenii, vârsta medie a crescut cu aproape opt ani, iar fenomenul este mult mai vizibil în rândul femeilor.

La rândul său, Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal, a avertizat că această tendință se va accentua în deceniile următoare. Potrivit analizelor sale, România pierde în medie un milion de locuitori la fiecare zece ani, ceea ce o plasează printre statele europene cu cea mai dramatică scădere demografică.

Și mai îngrijorător este faptul că declinul nu afectează doar populația generală, ci mai ales segmentul activ economic, format din persoanele cu vârste între 15 și 64 de ani. Dumitru a explicat că ieșirea masivă la pensie a generației „decrețeilor” – născuți în perioada natalității forțate din regimul comunist – va crea un dezechilibru sever pe piața muncii. În anii care vin, numărul celor care părăsesc zona activă va fi mult mai mare decât cel al celor care intră, iar acest dezechilibru va fi resimțit profund în economie și în sustenabilitatea sistemului public de pensii.

România se află astfel într-o situație critică: pierdem oameni, îmbătrânim accelerat și nu avem încă un plan coerent care să oprească acest declin. Fără politici publice ferme, care să încurajeze natalitatea și să atragă românii din diaspora înapoi în țară, țara riscă să ajungă într-un punct fără întoarcere din punct de vedere demografic.