Românii susțin că se simt sănătoși, dar bolile cronice cresc! Ce spun datele oficiale

România se confruntă cu o discrepanță vizibilă între percepția populației asupra propriei stări de sănătate și indicatori obiectivi ai sistemului medical. Deși tot mai mulți români declară că se simt sănătoși, datele arată o evoluție nefavorabilă a principalilor indicatori de sănătate, precum impactul bolilor cronice, adresabilitatea către medicina primară și numărul de ani de viață sănătoasă, potrivit unei analize realizate de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest) pe baza datelor publice disponibile.

Impactul bolilor cronice crește

În perioada 2008 – 2023, rata mortalității cauzate de principalele boli cronice (boli cardiovasculare, diabet și boli respiratorii) a crescut cu aproximativ 10%, de la 743,7 la 818,2 decedați la 100.000 de locuitori, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, analizate de CES Bucharest.

Creșterea este cu atât mai îngrijorătoare cu cât aceste patologii sunt, în mare măsură, prevenibile sau gestionabile prin diagnostic timpuriu și monitorizare constantă.

Cea mai accelerată evoluție este observată în cazul bolilor aparatului respirator, unde rata mortalității s-a dublat în perioada 2008 – 2023: de la 54,6 decese la 100.000 de locuitori în 2008 la 112,9 în 2023, potrivit datelor analizate. Această evoluție indică nu doar efecte cumulative ale factorilor de risc, ci și absența depistării precoce și a managementului acestor afecțiuni.

În aceeași perioadă analizată, rata mortalității asociate diabetului a crescut cu peste 50%, de la 9,8 la 15 decese la 100.000 de locuitori. În cazul bolilor cardiovasculare, deși nivelul a rămas relativ stabil procentual, numărul de decese a crescut în termeni absoluți, aceste afecțiuni menținându-se drept principala cauză de deces, cu 690 de decese la 100.000 de locuitori în 2023.

Scade adresabilitatea la medicul de familie

Un indicator-cheie care poate explica aceste evoluții este scăderea adresabilității la medicul de familie. Numărul mediu de locuitori care revin la medicul de familie în decurs de un an a scăzut de la 1.949 persoane per medic în 2008, la 1.512 în 2024.

Această tendință sugerează reducerea controalelor preventive, diagnosticarea tardivă a bolilor cronice și o relație mai slabă între pacient și sistemul de îngrijire primară.

În lipsa unei interacțiuni constante cu sistemul medical, bolile evoluează silențios, iar pacienții ajung în sistem abia în stadii avansate, generând astfel costuri sociale și financiare mult mai mari.

În România, costul anual total estimat drept impact direct al unui grup de 5 boli cronice majore (accidentul vascular cerebral, boala cardiacă ischemică, diabetul zaharat de tip 2, boala pulmonară obstructivă cronică și cancerul mamar) este de peste 10 miliarde EUR, incluzând cheltuieli medicale directe, pierderi de productivitate și impact socio-economic, potrivit celui mai recent raport al Federației Europene a Industriei Farmaceutice.

Românii declară că se simt mai bine

Datele privind starea de sănătate autodeclarată a persoanelor de peste 16 ani arată că între 2015 și 2024, procentul celor care declară că se simt într-o stare de sănătate foarte bună a crescut de la 26,7% la 31,7%, în timp ce procentul românilor care spun că starea lor de sănătate este bună a rămas constantă la aproximativ 43%.

De asemenea, ponderea persoanelor care raportează o stare de sănătate rea sau foarte rea a scăzut de la 8,5% la 5,4%, ceea ce sugerează o percepție generală favorabilă asupra propriei stări de sănătate.

Îmbătrânirea populației și povara bolilor multiple

Aproximativ o treime dintre bărbații vârstnici români de peste 65 de ani și peste 55% dintre femeile de aceeași categorie de vârstă declară că suferă de multiple afecțiuni cronice, conform unui raport al Comisiei Europene.

Doar 1,9% dintre românii peste 65 de ani declară o stare de sănătate foarte bună, iar aproape 74% autodeclară o stare între „satisfăcătoare” și „rea” sau „foarte rea”.

În același timp, un român trăiește, în medie, doar 59 de ani fără limitări majore de sănătate, cu 10 ani mai puțin decât un italian (69 de ani) și cu 4 ani mai puțin decât un polonez, potrivit Eurostat.