Statul pregătește un nou sistem de sprijin pentru familiile care îngrijesc persoane vârstnice la domiciliu. Rudele care vor avea grijă de bătrâni ar putea primi o indemnizație lunară, în baza unui contract încheiat cu autoritățile locale. Măsura face parte din Strategia Națională pentru Îngrijirea de Lungă Durată și are ca obiectiv menținerea seniorilor în mediul familial.
Îngrijirea persoanelor vârstnice reprezintă o provocare tot mai mare pentru numeroase familii din România. În contextul îmbătrânirii populației și al numărului insuficient de locuri în centrele rezidențiale, autoritățile pregătesc un nou model de sprijin financiar destinat celor care aleg să aibă grijă de părinți sau bunici în propria locuință. Programul este inclus în Strategia Națională pentru Îngrijirea de Lungă Durată 2023-2030 și prevede acordarea unei indemnizații pentru îngrijitorii informali.
Rudele care îngrijesc bătrânii acasă vor primi bani de la stat
Potrivit planurilor elaborate de autorități, fondurile destinate serviciilor de îngrijire nu vor mai fi direcționate exclusiv către centrele rezidențiale administrate de stat. O parte din aceste resurse va putea fi utilizată și pentru susținerea familiilor care aleg să îngrijească persoanele vârstnice în propriul cămin.
Noua măsură urmărește să ofere seniorilor posibilitatea de a rămâne în mediul familial cât mai mult timp, evitând, atunci când este posibil, internarea într-un cămin de bătrâni. În acest fel, autoritățile speră să îmbunătățească atât calitatea vieții persoanelor în vârstă, cât și eficiența sistemului de asistență socială.
Pentru a beneficia de sprijinul financiar, rudele care vor avea rolul de îngrijitor vor trebui să încheie un contract cu Serviciul Public de Asistență Socială din cadrul primăriei de care aparțin. Finanțarea programului va proveni din fonduri europene, bugetul de stat și bugetele locale.
Cum vor fi plătiți îngrijitorii care au grijă de bătrâni acasă
Strategia prevede ca persoanele care îngrijesc un vârstnic dependent să desfășoare această activitate cu program parțial, echivalentul a patru ore de muncă pe zi.
În schimbul activității prestate, îngrijitorii vor primi o indemnizație lunară calculată la nivelul a jumătate din salariul de bază brut al unui îngrijitor la domiciliu calificat.
Din valoarea acestei indemnizații, cel puțin 30% va fi acoperită de la bugetul de stat, iar diferența va reveni administrațiilor locale. Acest sistem mixt de finanțare este conceput pentru a împărți responsabilitatea financiară între autoritățile centrale și cele locale, reducând presiunea asupra bugetelor primăriilor.
Îngrijitorii informali vor beneficia de recunoaștere oficială
Una dintre cele mai importante schimbări prevăzute de Strategia Națională pentru Îngrijirea de Lungă Durată este recunoașterea oficială a îngrijitorilor informali.
În această categorie intră membrii familiei, rudele apropiate sau chiar vecinii care oferă sprijin constant unei persoane vârstnice aflate în situație de dependență. Până în prezent, majoritatea acestor persoane își asumau responsabilitatea fără să primească vreun sprijin financiar din partea statului.
Prin noul program, autoritățile intenționează să recompenseze această activitate și să ofere un cadru legal prin care îngrijitorii să poată beneficia de o indemnizație și de recunoașterea muncii depuse.
Contractele vor fi încheiate cu Serviciile Publice de Asistență Socială din cadrul administrațiilor locale, acestea urmând să stabilească și condițiile concrete de acordare a sprijinului financiar.
Sprijinul financiar ar putea reduce presiunea asupra centrelor rezidențiale
Îngrijirea unei persoane vârstnice dependente presupune, de cele mai multe ori, costuri ridicate și un efort considerabil din partea familiei. Numeroși români sunt nevoiți să își reducă programul de lucru sau chiar să renunțe complet la locul de muncă pentru a avea grijă de un părinte ori de un bunic bolnav.
Prin acordarea unei indemnizații, statul încearcă să compenseze parțial aceste sacrificii și să încurajeze îngrijirea persoanelor vârstnice în mediul familial. În același timp, măsura ar putea contribui la diminuarea presiunii asupra centrelor rezidențiale publice, care se confruntă frecvent cu un număr mare de solicitări și cu resurse limitate.