Rusia ar putea continua să utilizeze drone pentru a testa capacitatea de reacție a NATO și pentru a amplifica sentimentul de nesiguranță în statele europene, avertizează un oficial al Ministerului de Externe al Lituaniei. Republica Moldova și țările din vecinătatea Rusiei sunt îndemnate să își consolideze cooperarea în domeniul securității, în contextul amenințărilor hibride și al războiului din Ucraina. În paralel, o posibilă schimbare a politicii lituaniene privind găzduirea armelor nucleare și discuțiile despre prezența militară americană în regiune riscă să provoace noi reacții din partea Kremlinului.
Rusia continuă să reprezinte o sursă de îngrijorare pentru securitatea europeană, iar incursiunile dronelor în spațiul aerian al statelor din regiune sunt privite drept o posibilă componentă a strategiei de presiune a Moscovei. Kristupas Vaitekunas, secretar de stat în cadrul Ministerului de Externe al Lituaniei, atrage atenția că aceste acțiuni nu urmăresc doar identificarea vulnerabilităților militare, ci și afectarea încrederii populației și a mediului de afaceri în capacitatea autorităților de a asigura protecția necesară.
Rusia se va folosi de atacuri cu drone pentru a testa apărarea NATO
Într-un interviu acordat postului public de televiziune Moldova 1, oficialul lituanian a explicat că operațiunile cu drone pot avea mai multe obiective strategice. Printre acestea se numără evaluarea reacției statelor occidentale, identificarea punctelor slabe ale sistemelor de apărare și exploatarea eventualelor deficiențe de coordonare dintre aliați.
Potrivit declarațiilor sale, Moscova urmărește totodată să genereze nesiguranță în rândul cetățenilor și al companiilor, într-un context regional deja marcat de conflictul militar din Ucraina. O asemenea strategie poate pune presiune asupra instituțiilor publice și poate alimenta neîncrederea în capacitatea statelor europene de a răspunde eficient provocărilor de securitate.
Vaitekunas a subliniat că Rusia încearcă să observe modul în care reacționează adversarii săi, să identifice vulnerabilitățile și să profite de acestea. În opinia sa, divizarea societăților occidentale reprezintă un alt obiectiv urmărit de regimul de la Moscova.
În aceste condiții, consolidarea apărării aeriene și coordonarea măsurilor de securitate devin priorități pentru țările expuse unor astfel de riscuri. Oficialul consideră că sprijinirea Ucrainei rămâne, de asemenea, esențială pentru limitarea amenințărilor care afectează întreaga regiune.
Lituania și Republica Moldova, interesate de cooperare în domeniul securității
Amenințările hibride constituie un motiv de preocupare atât pentru Lituania, stat membru al NATO și al Uniunii Europene, cât și pentru Republica Moldova, care se confruntă cu propriile provocări de securitate în apropierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Potrivit lui Kristupas Vaitekunas, cele două țări pot face schimb de experiență în privința gestionării incidentelor cu drone și a altor forme de presiune care nu se limitează la confruntarea militară convențională. O astfel de colaborare ar putea contribui la îmbunătățirea capacității de prevenție, la identificarea mai rapidă a riscurilor și la dezvoltarea unor răspunsuri coordonate.
Oficialul lituanian a evidențiat faptul că Republica Moldova nu ar trebui să fie doar beneficiara mecanismelor europene de securitate, ci și un partener care poate contribui cu experiență și expertiză. Schimbul de informații și cooperarea instituțională ar putea deveni instrumente importante pentru gestionarea amenințărilor comune.
În același timp, evoluția războiului din Ucraina rămâne un factor decisiv pentru stabilitatea Europei de Est. Vaitekunas nu a identificat indicii clare care să sugereze o reducere a intensității conflictului. El a menționat că situația ar putea fi influențată de lipsa progreselor militare și de capacitatea de apărare împotriva atacurilor aeriene care vizează regiuni din Rusia, rafinării de petrol și alte obiective.
Lituania analizează posibilitatea găzduirii armelor nucleare
Pe fondul tensiunilor regionale, autoritățile de la Vilnius au făcut un pas important în dezbaterea privind politica de apărare a țării. Parlamentul lituanian a votat în favoarea eliminării interdicției constituționale referitoare la găzduirea armelor nucleare pe teritoriul național.
Conform informațiilor publicate de The Moscow Times, votul reprezintă prima etapă dintr-o procedură care necesită două voturi pentru adoptarea modificării. Prin urmare, decizia inițială nu înseamnă, în sine, că arme nucleare vor fi amplasate în Lituania, ci deschide calea pentru schimbarea cadrului constituțional.
Subiectul are o importanță strategică deosebită, având în vedere poziția geografică a Lituaniei și apartenența sa la NATO. Orice modificare a politicii de apărare în această direcție este susceptibilă să influențeze relațiile cu Rusia, în condițiile în care Moscova privește extinderea infrastructurii militare occidentale în apropierea granițelor sale ca pe o amenințare.
Kremlinul avertizează asupra unei posibile escaladări
Rusia a reacționat critic și la perspectiva consolidării prezenței militare americane în Lituania. Întrebat despre votul parlamentar privind armele nucleare și despre propunerea atribuită președintelui american Donald Trump de a construi o bază militară a SUA în statul baltic, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că apropierea infrastructurii militare americane de granițele rusești ar putea amplifica tensiunile.
Poziția exprimată de Peskov reflectă opoziția Moscovei față de extinderea prezenței militare occidentale în regiune. În același timp, declarațiile evidențiază riscul ca deciziile de consolidare a apărării adoptate de statele din Europa de Est să genereze noi schimburi de avertismente între Rusia și NATO.
Pentru țările din regiune, provocarea constă în găsirea unui echilibru între întărirea capacităților defensive și prevenirea unor escaladări suplimentare. În acest context, cooperarea internațională, schimbul de informații și dezvoltarea mecanismelor de răspuns la amenințările hibride rămân elemente esențiale ale securității europene.