S.O.S. România a contestat Legea Vexler la C.C.R.

S.O.S. România a depus ieri (18.05.2025) la Curtea Constituțională a României o sesizare de neconstituționalitate cu privire la recenta Legea Vexler (care prevede înăsprirea pedepselor cu închisoarea pentru anumite opinii exprimate în spațiul public în cadrul OUG 31/2002 și 157/2018).

Pe lângă faptul general acceptat că o astfel de lege doar va alimenta un antisemitism artificial care să furnizeze motive pentru acordarea privilegiilor unor grupuri minoritare, redactorii sesizării, prof. univ. dr. doc.Verginia Vedinaș și avocat Marcela Baș, au adus obiecții constituționale concrete.

Le mulțumim partidelor A.U.R. și P. O.T. pentru că s-au alăturat inițiativei S.O.S. ROMÂNIA, AUR conlucrând cu echipa noastră de specialiști pt completarea sesizării aspecte esențiale constituționale. Semnalăm ocultarea de către putere în spațiul public a acestui demers, care a fost acoperit de știrile despre struțo-cămila pseudo-suveranistă, acel grup-alianță-pol parlamentar nedefinit format din dezertorii care au renunțat la cauza națională, care susțin intrarea la guvernare alături de o coaliție pro-U.E. antiromânească și care în acest moment acționează ilegal și neconstituțional.

Obiecțiile aduse menționează faptul că modificările propuse de deputatul Silviu Vexler se află în contradicție cu Constituția României. Cu precădere acestea încalcă, printre altele, libertatea de conștiință, dreptul la identitate, egalitatea în drepturi, tratatele internaționale și drepturile omului, libertatea de exprimare și dreptul la informație.

În cadrul motivării sesizării, câteva dintre argumentele menționate includ faptul că:

1. O asemenea lege ar limita dezbaterile parlamentare și ar aduce o atingere unei valori fundamentale a statului, și anume caracterul său democratic.

2. O asemenea lege ar încălca articolele 25, 29 si 30,din Constituția României, respectiv dreptul la viață intimă, libertatea conștiinței și libertatea de exprimarea, care sunt garantate prin Constituție, coroborate cu articolul 1 (alineatul 3) care consacră caracterul de stat de drept și democratic al statului român și cu articolul 20 care consacră prioritatea reglementărilor internaționale mai favorabile privind drepturile omului asupra legilor interne. Astfel că libertatea de exprimare, care este garantată și de articolul 10 din Convenția Europeană a drepturilor Omului, se află într-o relație indispensabilă cu demnitatea umană și presupune din partea statelor nu numai o obligație generală, negativă, de a se abține de la orice îngrădiri, dar și o obligație pozitivă de a asigura caracterul pluralist al informației, transmiterea liberă prin mijloace tehnice sau orice alte forme de expresie. Această libertate de exprimare nu privește numai informațiile sau ideile apreciate favorabil sau considerate ca inofensive sau indiferente, dar și pe cele care contrariază, șochează sau neliniștesc; aceasta este ingerința pluralismului, a toleranței și a spiritului de deschidere într-o societate democratică.

3. O asemenea lege, care la „materiale interzise” include cărți sau documentare, intră în contradicție cu prevederea articolului 8 din legea modificată, care arată că „nu constituie infracțiune…dacă este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației”. Nu există un criteriu obiectiv și clar cu privire la cine, când, cum și în ce moment se determină dacă materialul audio-video, textele scrise, cărtile sau documentele au/nu au caracterul de materiale antisemite, xenofobe sau discriminatorii, știintifice, educative sau de artă.

4. O asemenea lege are un caracter vag și imprecis, care poate determina abuzuri din partea autorităților prin larga interpretare a legii. Modul evaziv în care sunt redactate textele ei, încalcă prevederile legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care reprezintă un criteriu de constituționalitate.

5. Prin interzicerea publicării de cărți, mesaje, articole, documente și conținut audio video se instituie o veritabilă cenzură și se anihilează toate cele trei drepturi fundamentale constituționale de: exprimare, informare și învățătură. Astfel, legea ajunge să cenzureze libertatea academică și știintifică.

Această sesizare a fost depusă ieri de S.O.S. România la C.C.R., în termenul prevăzut de lege și a fost semnată de 70 de deputați S.O.S. ROMÂNIA, A.U.R. și P.O.T.