Sărbătoare mare în Biserica Ortodoxă: Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor! Ortodocșii respectă în această zi o mulțime de tradiții și obiceiuri

An de an, la data de 30 noiembrie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor, numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece a fost primul dintre apostoli care a răspuns chemării lui Iisus Hristos de a împărtăși credința creștină în toată lumea.

Cine a fost Sfântul Apostol Andrei

Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida Galileea, localitate situată pe țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Israelului, în anul 6 î.Hr., fiind fratele Sfântului Apostol Petru. În cultura grecească, numele Andrei simboliza bărbăție, curaj și îndrăzneală. Din Sfânta Evanghelie aflăm că Sfântul Andrei a fost inițial apostol al Sfântului Ioan Botezătorul. Sfânta Tradiție ne dezvăluie că, după Înălţarea lui Hristos la cer şi după Cincizecime, apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea pentru propovăduire. Atunci, lui Andrei, cel dintâi chemat dintre apostoli, i-a căzut la sorți să propovăduiască credința creștină în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (adică Dobrogea noastră) şi până în Crimeea. Sfântul Andrei a fost martirizat pe o cruce în formă de X, la data de 30 noiembrie 60 d.Hr. Moaștele sale au rămas în Patras, unde a murit, până în anul 357 d.Hr. De aici au fost mutate în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol. În prezent, în Catedrala San Pietro din Patras, Grecia, se mai păstrează doar capul Sfântului Andrei, părți din sfintele moaște păstrându-se în mai multe biserici din întreaga lume. În iconografie, Sfântul Apostol Andrei este înfățișat cu crucea în formă de X.

Ce tradiții și obiceiuri respectă românii cu prilejul acestei sărbători

Ziua de 30 noiembrie, când este sărbătorit Sfântul Apostol Andrei, marchează debutul Sărbătorilor de Iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, și se încheie pe 6 ianuarie, odată cu sărbătoarea Bobotezei. La fel ca în cazul altor sărbători creștine și cu prilejul Sfântului Apostol Andrei, creștinii ortodocși respectă o mulțime de tradiții și obiceiuri. Se crede că în ajunul sărbătorii hotarul dintre lumea celor vii și a celor trecuți de viața veșnică devine aproape insesizabilă. Se crede că în această noapte umblă strigoii. Pentru ca membrii familiei, dar și vitele să fie ferite de aceste spirite – care, după moarte, nu și-au găsit liniștea –, în zona rurală, femeile ung cu usturoi ușile și ferestrele, precum și adăposturile vitelor, sau atârnă legături de usturoi la uși și ferestre. În unele zone ale țării se crede că, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, strigoii merg prin curți și adună coasele, furcile sau alte unelte agricole, pe care le fură, iar apoi merg la hotare și se bat între ei. De aceea, gospodarii trebuie să aibă grijă ca să nu lase afară astfel de unelte. În noaptea de Sfântul Andrei mai există obiceiul ca oamenii să aducă în casă crenguțe de vișin care se pun în apă. Dacă acestea înfloresc până la Crăciun, anul nou va fi unul bogat. Un alt mijloc de a afla cum va fi anul nou este de a semăna grâu în vase mici, iar dacă acesta răsare și crește mare, atunci anul va fi unul îmbelșugat. Tinerele care își doresc cu orice preț să afle cu cine se vor căsători trebuie ca de Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor, la miezul nopții, să se așeze între două oglinzi. Fetele trebuie să fie complet goale și să țină în mână o lumânare. Astfel, în oglindă le va apărea bărbatul cu care urmează să se căsătorească.