O avocată din Baroul Iași, Roxana-Mihaela Prisacariu, nu mai poate pleda în fața magistraților Curții Europene a Drepturilor Omului, după ce documentele depuse în numele unor reclamanți au conținut hotărâri inexistente, paragrafe fabricate și trimiteri la jurisprudență care nu susțineau argumentele prezentate. Curtea a considerat că situația depășește nivelul unor simple greșeli profesionale și a decis ca avocata să nu mai poată reprezenta sau asista reclamanți în fața instanței europene timp de doi ani.
Avocata Roxana-Mihaela Prisacariu nu mai poate pleda la CEDO
Un document juridic poate avea zeci de pagini, poate conține argumente elaborate și poate face trimitere la numeroase hotărâri judecătorești. Însă toate acestea își pierd valoarea atunci când jurisprudența invocată nu există. Exact această problemă a ajuns în atenția Curții Europene a Drepturilor Omului, după analizarea unor observații scrise de avocata Roxana-Mihaela Prisacariu, membră a Baroului Iași.
În documentele analizate, Curtea a identificat referințe inexistente, fragmente inventate și trimiteri care nu aveau legătură cu argumentele susținute. Toate acestea au fost generate cu inteligența artificială, iar avocata nu a mai verificat și corectitudinea pledoariilor sale.
Potrivit comunicatului oficial al CEDO, unele dintre referințele prezentate în documente erau pur și simplu inexistente. Alte hotărâri existau, însă paragrafele indicate nu se regăseau în conținutul lor. Au fost identificate și situații în care jurisprudența invocată contrazicea chiar argumentele pentru care fusese folosită.
Inteligența artificială nu a fost considerată o scuză
În explicațiile oferite în cadrul procesului, avocata a recunoscut că a utilizat inteligența artificială pentru redactarea observațiilor. Problemele identificate au fost descrise de aceasta drept „inexactități” și „erori de citare”.
Judecătorii europeni nu au considerat însă că această explicație înlătură responsabilitatea profesională. Dimpotrivă, analiza a evidențiat faptul că documentele conțineau numeroase greșeli repetate, care puteau fi descoperite prin verificarea surselor oficiale.
„Decizia a venit după ce Camera învestită cu cererea în care avocatul era unul dintre cei doi reprezentanți a constatat că observațiile depuse de către acesta conțin numeroase erori privind jurisprudența Curții. Printre acestea se numără citarea unor cauze inexistente, citarea unor paragrafe fictive din hotărâri și decizii autentice ale Curții, precum și citarea unor cauze existente, dar irelevante pentru argumentele invocate sau care contrazic în mod flagrant susținerile pe care pretind că le sprijină”, s-a precizat într-un paragraf din hotărârea Curții, care a fost tradus.
Avocata și-a pregătit pledoariile cu ajutorul inteligenței artificiale în cauzele în care reprezenta clienții în fața magistraților de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, acesta fiind motivul pentru care a fost suspendată, conform deciziei pronunțate miercuri, 18 noiembrie 2026.
CEDO a subliniat că avocatul nu poate transfera asupra unui program informatic responsabilitatea pentru corectitudinea documentelor pe care le depune în fața unei instanțe. Chiar dacă inteligența artificială poate fi utilizată ca instrument de lucru, verificarea jurisprudenței rămâne o obligație profesională.
Un dosar care a generat muncă suplimentară pentru judecătorii europeni
Problema nu s-a limitat la conținutul documentelor. Pentru a stabili dacă referințele erau autentice și dacă argumentele puteau fi luate în considerare, Curtea a trebuit să desfășoare verificări suplimentare.
Potrivit comunicatului, această activitate a presupus timp suplimentar pentru analizarea documentelor, corespondență și declanșarea unei proceduri distincte privind excluderea reprezentantului. CEDO a apreciat că asemenea practici afectează buna desfășurare a activității sale.
„Această obligație ar fi trebuit să însemne, din partea avocatului, verificarea independentă și atentă a tuturor referințelor și argumentelor de jurisprudență generate de programele de tip AI prin raportarea lor la surse autorizate, în speță, la baza de date cuprinzând jurisprudența Curții (HUDOC), înainte de depunerea lor la Curte”, se mai precizează în documentul oficial.
În urma analizării situației, a fost aprobată excluderea avocatei pentru doi ani, timp în care nu mai poate asista persoane în fața CEDO.
Ce spun reprezentanții Baroului Iași
Reporterii BZI l-au contactat pe prodecanul Baroului Iași, Iulian Cațarschi, care a făcut o serie de precizări cu privire la utilizarea inteligenței artificiale.
„Cunosc situația doamnei avocat Roxana-Mihaela Prisacariu, dar nu mă pot pronunța până nu primim decizia de la CEDO. În România, nu au fost încă adoptate norme profesionale specifice privind utilizarea inteligenței artificiale de către avocați. UNBR pregătește un ghid practic, pe care își propune să îl finalizeze până la sfârșitul anului 2026. Cu toate acestea, obligațiile prevăzute de Legea nr. 51/1995, de Statutul profesiei de avocat și de Codul deontologic al avocatului român se aplică și atunci când avocatul folosește instrumente de AI. Acestea includ competența și diligența profesională, independența și respectarea secretului profesional. Avocatul răspunde pentru întregul conținut al actului pe care îl depune. Baroul Iași le recomandă avocaților să folosească inteligența artificială în mod responsabil, să verifice în surse autorizate fiecare informație pe care intenționează să o folosească și să ia orice decizie pe baza propriei analize profesionale. Avocatul trebuie să țină seama și de riscurile pentru confidențialitate atunci când lucrează cu documente sau date ale clienților”, a declarat Iulian Cațarschi.
Reporterii BZI au încercat să obțină un punct de vedere direct de la Roxana-Mihaela Prisacariu cu privire la constatările Curții și la măsura dispusă, însă aceasta nu a răspuns solicitării până la momentul publicării.
Avocata Roxana-Mihaela Prisacariu, înscrisă în Baroul Iași, nu mai poate pleda la CEDO pentru o perioadă de doi ani, după ce s-a descoperit că își redacta pledoariile cu ajutorul inteligenței artificiale.