Scandalul legii ANI ajunge la CCR: mandatele aleșilor și declarațiile de avere, în centrul disputei

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe luni, 17 august, asupra sesizărilor formulate împotriva noii legi privind integritatea în funcțiile publice. Actul normativ a fost contestat de 27 de senatori USR și PNL, dar și separat de președintele Nicușor Dan.

Ședința CCR are loc într-un climat tensionat, după informațiile privind întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții, Simina Tănăsescu. Cei doi s-ar fi întâlnit vineri, într-un birou din Parlament.

Ilie Bolojan nu a oferit până acum detalii despre întrevedere, în timp ce Simina Tănăsescu a respins „ferm și categoric” orice speculație potrivit căreia cauzele aflate pe rolul Curții ar fi fost discutate în afara cadrului legal.

Întâlnirea a provocat reacții în sistemul judiciar. Președinții Curților de Apel, șefii tribunalelor și Consiliul Superior al Magistraturii au solicitat clarificarea scopului întrevederii dintre șefa CCR și premierul interimar.

Judecătorii constituționali au analizat deja săptămâna trecută sesizările privind modificările aduse legislației integrității, însă au amânat pronunțarea pentru 17 august.

Pierderea mandatului, una dintre prevederile contestate

Una dintre cele mai disputate prevederi ale legii îi vizează pe aleșii aflați în funcție care au primit o decizie definitivă privind existența unei incompatibilități sau a unui conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli.

Conform noilor dispoziții, aceștia ar urma să își piardă mandatul în termen de 30 de zile de la constatarea situației.

Contestatarii susțin că această prevedere contravine articolului 15 din Constituție, care stabilește că legea produce efecte pentru viitor. În opinia lor, noile sancțiuni nu pot fi aplicate unor situații juridice consumate sub legislația anterioară.

Măsura a fost interpretată politic drept una care l-ar putea afecta inclusiv pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, precum și pe alți aleși aflați în situații similare.

Declarațiile de avere ale partenerilor, o altă miză a legii

O altă prevedere contestată se referă la obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere și interese.

Noua legislație include persoanele care au cu demnitarii relații „asemănătoare acelora dintre soți”. Contestatarii reclamă însă faptul că termenul nu este definit suficient de clar, nefiind stabilite criterii precum durata relației sau existența unei gospodării comune.

În sesizările depuse la CCR se susține că publicarea datelor patrimoniale ale unor persoane care nu ocupă funcții publice reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată și poate încălca standardele europene privind protecția vieții private.

Din punct de vedere politic, această prevedere a fost asociată și cu situația Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan.

Legea ANI, legată de banii din PNRR

Noua lege a integrității este inclusă între jaloanele asumate de România prin PNRR și trebuie promulgată până la 31 august 2026.

PSD acuză USR și PNL că prin contestarea actului normativ pun în pericol accesarea a 771 de milioane de euro din fondurile europene. Opoziția susține însă că respectarea criteriilor de integritate nu poate fi făcută printr-o lege care ar încălca prevederile Constituției.

Disputa vine după ce CCR a decis, în mai 2025, limitarea caracterului public al unor informații referitoare la membrii familiei în declarațiile de avere.

În paralel, ANI și experții anticorupție au atras atenția că reducerea transparenței privind averile demnitarilor ar putea ridica probleme în raport cu angajamentele asumate de România în relația cu OCDE, GRECO și Comisia Europeană.