Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat, luni, raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”, unul dintre cele mai importante exerciții politico-militare ale Alianței. România a participat cu o structură națională de răspuns, compusă din experți ai instituțiilor din Sistemul Național de Apărare și ai administrației publice centrale.
Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au aprobat raportul consolidat privind participarea României la Exerciţiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.
Ţara noastră a participat cu o structură naţională de răspuns, formată din experţi ai autorităţilor administraţiei publice centrale şi ai instituţiilor din Sistemul Naţional de Apărare.
Exerciţiul a oferit cadrul pentru exersarea procedurilor de consultare şi luare a deciziilor politico-militare în contextul activării art. 4 şi art. 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, precum şi pentru testarea capacităţii Alianţei de a răspunde ameninţărilor specifice războiului hibrid.
„Scenariul a vizat implementarea Planurilor din categoria descurajare şi apărare a zonei euroatlantice şi a Planurilor Regionale”, se arată în comunicatul CSAT.
CSAT aprobă cererea României pentru SAFE
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat luni cererea României pentru accesarea Instrumentului SAFE, noul mecanism european destinat consolidării industriei de apărare. Până la finalul acestei săptămâni, Guvernul – prin Cancelaria Prim-ministrului – va transmite formularele oficiale către Comisia Europeană, pentru înregistrarea documentației complete.
„Membrii Consiliului au aprobat astăzi cererea României în cadrul mecanismului SAFE. Până la finalul acestei săptămâni, după o coordonare cu Directoratul General pentru Industria de Apărare şi Spaţială a Comisiei Europene (DG Defis), Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va trimite formularele specifice pentru a înregistra formal documentaţia României”, arată comunicatul oficial.
În valoare totală de 16,680,055,394 euro, aceste fonduri alocate României, vor fi destinate în proporţie de 75% pentru achiziţia de echipamente militare, ordine publică şi apărare civilă iar diferenţa de 25% reprezintă fonduri alocate infrastructurii duale, mai exact cele două capete de autostradă – Paşcani-Siret şi Paşcani-Ungheni.
„Cele mai consistente programe ale României au o condiţie de producţie în ţară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100% din raţiuni de securitate şi suveranitate asupra unui proces critic de producţie”, arată comunicatul CSAT.
În perioada următoare, Comisia Europeană va analiza fiecare propunere, iar până la finalul lunii ianuarie va aproba planurile naţionale trimise. Toate programele SAFE trebuie să fie finalizate până în 2030, ceea ce presupune proceduri accelerate pentru livrarea programelor şi pentru realizarea investiţiilor pentru capacităţile de producţie necesare. Totodată, vor urma discuţii privind posibilele colaborări în formatul guvern la guvern sau în relaţia cu marii producători din Europa.
Un criteriu esenţial este dezvoltarea industriei româneşti
Un criteriu esenţial este dezvoltarea industriei româneşti, prin realizarea unor investiţii în capacităţi noi de producţie, dar şi prin cooptarea companiilor româneşti în lanţurile de aprovizionare şi valorice europene.
„După aprobarea planului naţional de către Comisia Europeană, Guvernul, prin Cancelaria Prim-ministrului, va realiza o platformă web de tip „match-making”, unde vor fi prezentate toate programele, eventuali parteneri selectaţi, astfel încât companiile româneşti să înregistreze capacităţile de producţie, proiectare, realizare soft, etc. Această platformă web va funcţiona ca o platformă de identificare a furnizorilor români şi de realizare a conexiunii acestora cu marii producători din industria europeană de apărare”, menţionează sursa citată.
Creşterea capacităţilor de producţie din România, publice sau private, este obligatorie pentru independenţa strategică a României şi pentru respectarea termenului scurt de livrare a produselor, până în toamna anului 2030.
Companiile din România şi noile investiţii în capacităţi de producţie în ţara noastră pot contribui la dezvoltarea industriei militare europene, obiectivul programului SAFE, mai precizează comunicatul CSAT.
Nu poti vorbi de independenta strategica a tarii cand sectoarele si resursele strategice sunt sub control strain.