Schimbare neașteptată privind șomajul în România! Ce trebuie să știe cei care au rămas fără loc de muncă

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Schimbare neașteptată privind șomajul în România! Rata șomajului la nivel național, la sfârșitul lunii ianuarie 2025, a fost de 3,38%, în creștere față de luna decembrie 2024, când aceasta era de 3,28%. Cea mai afectată categorie de vârstă a fost cea de 40 – 49 de ani, cu 68.373 de șomeri. Iată ce trebuie să știe cei care au rămas fără loc de muncă.

Schimbare neașteptată privind șomajul în România!

Rata șomajului în România a urcat la 3,38% la sfârșitul lunii ianuarie 2025. Numărul total al șomerilor înregistrați a ajuns la 269.165 de persoane, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Dintre persoanele fără loc de muncă, 60.507 au fost șomeri indemnizați, iar 208.658 neindemnizați. 72.014 de șomeri provin din mediul urban, în timp ce majoritatea, respectiv 197.151 de persoane, sunt din mediul rural.

Cea mai afectată categorie de vârstă este cea de 40 – 49 de ani, cu 68.373 de șomeri. Aceasta este urmată de categoria peste 55 de ani, cu 60.780 de șomeri. Cele mai puține persoane fără loc de muncă se regăsesc în intervalul 25 – 29 de ani, unde au fost înregistrate 15.422 de persoane.

Cert este că situația de pe piața muncii este îngrijorătoare și asta pentru că rata șomajului a crescut la finalul lunii ianuarie 2025, iar mulți români iau ajutorul de șomaj.

Ce se întâmplă cu șomajul în rândul tinerilor

România are cea mai mare pondere a tinerilor de 15-29 de ani care nu vor să muncească din întreaga Uniune Europeană. Vestea și mai proastă este că în ultimii 10 ani această pondere aproape că s-a dublat. Abandonul școlar este și el la cele mai mari cote din UE. Un factor îngrijorător pe piaţa muncii din România este reprezentat de numărul de tineri cu vârsta între 15 şi 24 ani care nu sunt ocupaţi şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare, concept cunoscut sub abrevierea din limba engleză NEET (Not in Employment neither in Education or Training). Acest segment de populaţie reprezintă o categorie particulară de persoane inactive economic. Rata NEET semnalează dificultăţi în tranziţia de la sistemul de educaţie la piaţa muncii. Rata tinerilor care nu erau încadraţi profesional şi nu urmau niciun program educaţional sau de formare a fost de 17,5%, cei mai afectaţi fiind tinerii din mediul rural (23,1%) şi persoanele de sex feminin (20,9%)., arată o cercetare recentă.

România se confruntă cu problema tinerilor care nici nu studiază și nici nu lucrează. Piața muncii din România este foarte polarizată, iar în următorii 10 ani țara va avea un deficit tot mai mare de forță de muncă. România se numără printre ţările membre UE cu cei mai mulţi şomeri în rândul proaspeţilor absolvenţi. Cele mai scăzute rate de ocupare în rândul proaspeţilor absolvenţi se înregistrează în România (74,8%), în Grecia (72,3%) și Italia (67,5%). Cel mai bine la acest capitol stă Malta, unde 95,8% din proaspeţii absolvenţi se angajează imediat după terminarea facultății, la fel absolvenții din Ţările de Jos (93,2%) şi Germania (91,5%). România se confruntă cu o criză a forței de muncă și cu un număr mare de tineri care nu lucrează sau abandonează școala de la o vârstă fragedă. Stimulentul de 1.000 lei este acordat tinerilor şomeri neindemnizaţi. Ministerul Muncii mai acordă prima de inserţie de 1.794 de lei pentru absolvenţii din evidenţele ANOFM care îşi găsesc un loc de muncă în termen de 60 de zile de la absolvire. Se acordă jumătate din primă la angajare, jumătate după 12 luni.

Rata șomajului în România a înregistrat o crește la finalul lunii ianuarie 2025. Numărul total al șomerilor înregistrați a ajuns la 269.165 de persoane.