Scutul de la Deveselu versus rachetele Iranului. Ce s-ar întâmpla dacă atacul devine real

România se află pe lista țintelor potențiale în cazul unei escaladări militare în Orientul Mijlociu. Luni, Iranul a lansat un avertisment fără precedent, susținând că folosirea bazelor militare din România de către Statele Unite ar echivala cu o agresiune militară și că va reacționa pe plan politic și juridic. Într-un astfel de scenariu, teritoriul românesc se află la limita maximă de acțiune a rachetelor balistice iraniene, aproximativ 2.000 de kilometri.

Cu toate acestea, România nu este defenseless: baza americană de la Deveselu, situată la sud de Caracal, găzduiește scutul antirachetă „Aegis Ashore”, gândit special să detecteze și să intercepteze rachetele balistice lansate din Orientul Mijlociu. Sistemul face parte dintr-un ansamblu mai amplu al NATO, completat de o bază similară la Redzikowo, în Polonia, distrugătoare americane din clasa Arleigh Burke în Marea Mediterană și radare de avertizare timpurie, cum este AN/TPY2 în Turcia.

Scutul de la Deveselu, detalii tehnice

Baza de la Deveselu a fost operaționalizată în 2016 și este deservită de aproximativ 200 de militari americani, fiind sub comanda NATO. Sistemul include un radar 3D PESA SPY-1, capabil să detecteze ținte până la 300 km distanță, și o baterie de rachete interceptoare SM-3 cu lansatoare verticale MK-41.

Interceptorii SM-3 Block IIA, cu diametru de 53,3 cm și lungime de 6,55 m, pot neutraliza rachete la o rază de până la 1.200 km și la altitudini între 900 și 1.050 km, în funcție de tipul țintei. Aceștia pot intercepta rachete balistice cu viteze de 4-5 km/s, potrivit comandorului în retragere Valentin Matei.

„Sistemul a fost conceput inițial pentru a contracara amenințările din Orientul Mijlociu, în special rachetele iraniene”, explică Valentin Matei.

În plus, rețeaua este consolidată cu echipamente noi de comunicații satelitare, aduse recent de SUA, menite să sporească redundanța și siguranța sistemului.

Cum funcționează detecția și interceptarea

Generalul în retragere Virgil Bălăceanu detaliază că orice lansare de rachetă de pe teritoriul Iranului este detectată în doar câteva secunde, prin intermediul sateliților militari și al radarelor NATO. După detectare, sistemul calculează traiectoria țintei și lansează interceptorii SM-3 din Deveselu, în spațiul extra-atmosferic, în termen de 3-5 minute de la lansarea rachetei.

În paralel, rachetele balistice pot fi interceptate și cu sistemele Patriot și franceze Mamba (SAMP-T) ale României, dislocate la Capu Midia. România deține trei baterii Patriot, dotate cu rachete PAC-2 GEM-T și PAC-3 MSE, acestea din urmă având capacitatea de a neutraliza rachete balistice pe o rază de circa 60 km.

Recent, România a aprobat desfășurarea de către SUA a avioanelor de realimentare, echipamentelor de monitorizare și a sistemelor de comunicații satelitare pe teritoriul țării, integrate în funcționarea scutului de la Deveselu.

„Aceste echipamente consolidează funcționalitatea sistemului și rețeaua de senzori, fără a semnala o intenție de utilizare ofensivă”, explică Valentin Matei.

Astfel, baza de la Deveselu nu doar că protejează România, dar este și un element cheie în arhitectura de apărare antirachetă a NATO, oferind un strat de securitate vital pentru Europa de Sud-Est.