Se amână alegerile parlamentare! Sau nu!

Din nou s-a ajuns la Curtea Constituțională. Din nou un demers al președintelui Klaus Iohannis a fost respins. Încă o dovadă că acesta nu cunoaște Legea Fundamentală. Sau o încalcă cu bună știință. Fapt este că Parlamentul are privilegiul de a fixa data viitoarelor alegeri. Iar nu Guvernul. Se amână deci alegerile prevăzute pentru luna decembrie?

Conform deciziei Curții Constituționale și conform Legii Fundamentale, Parlamentul fixează data alegerilor. Iar nu Guvernul. Iar data alegerilor trebuie comunicată public în baza unui document emis de Legislativ și publicat în Monitorul Oficial al României cu 60 de zile înaintea scrutinului. Ceea ce înseamnă nici mai mult nici mai puțin, așa cum observă pe bună dreptate arheologul presei române, Bogdan Tiberiu Iacob, că Parlamentul trebuie fie să amâne data alegerilor pentru luna ianuarie, calculând cele 60 de zile și publicând în prealabil în Monitorul Oficial un act normativ, care urmează să fie votat în acest sens, fie se face că plouă, dar cu riscul ca viitoarele alegeri parlamentare să fie invalidate. Deci declarate neconstituționale.

Stirile PROTV

Românul care și-a ucis iubita în mașină a atras-o într-o capcană. „Ea l-a crezut, a luat fetița, dar s-a terminat tragic”

RomaniaTV

Cine sunt copiii lui Mircea Diaconu. Niciunul nu i-a călcat pe urme în actorie

Așa stând lucrurile, din nou Marcel Ciolacu, în calitatea sa de lider al opoziției, este pus în situația de a alege. Va acționa sau nu în spiritul deciziei definitive a Curții Constituționale? Marcel Ciolacu are trei posibilități. Prima este să se facă că plouă. Să ignore pur și simplu decizia CCR, anunțând că, vezi Doamne, așa cu s-a întâmplat la moțiunea de cenzură, nu are ce face, întrucât nu controlează o majoritate în Parlamentul României. Și că, pentru a acționa în conformitate cu decizia CCR, ar fi necesară chiar o inițiativă PNL. Pe care PSD ar urma să o susțină. Aruncarea pisicii în grădina liberalilor este cea mai comodă poziție pe care și-ar putea-o asuma PSD. Al doilea scenariu este ca Marcel Ciolacu să inițieze demersul necesar pentru a apăra și a promova până la urmă decizia Parlamentului României, luată cu majoritate de voturi, prin care se stabilise că Legislativul fixează data alegerilor.

Decizie contestată de Klaus Iohannis la Curtea Constituțională, dar pe care Curtea Constituțională a validat-o. În această situație, Marcel Ciolacu convoacă Parlamentul, căruia îi supune la vot o decizie, prin care urmează să fie fixată data alegerilor cândva în luna ianuarie și care, votată fiind de o majoritate, ar putea împlini voința CCR. Și ar putea conduce implicit la respectarea Constituției. Aceasta ar fi o formulă soft a unei poziții active pe care ar urma să o adopte PSD. Dar și aici apar un „dacă” și un „parcă”. Marcel Ciolacu poate să procedeze, la fel cum a procedat și în cazul moțiunii de cenzură. Adică să joace la fentă. Cu alte cuvinte, să declanșeze operația în Parlament, dar să nu se străduiască în niciun fel să realizeze o majoritate. Invocând faptul că există deja o înțelegere scrisă, devoalată opiniei publice, între UDMR și PNL, printr-un pact semnat între Kelemen Hunor și Ludovic Orban și, ca atare, nu ar avea sprijinul maghiarilor pentru fixarea unui alt termen al alegerilor generale.

Apoi invocând trădările repetate și pe deplin confirmate ale lui Victor Ponta. Ceea ce ar putea să conducă la concluzia că, într-un asemenea demers, în realitate nu ar putea beneficia de sprijinul Pro România, chiar dacă un asemenea sprijin ar fi anterior garantat. La fel se pune problema și în ceea ce-l privește pe Călin Popescu Tăriceanu și, respectiv, ALDE. În acest context, din nou nu va sufla un cuvânt despre reprezentanții minorităților altele decât cea maghiară, care nu au susținut moțiunea de cenzură pentru că, în definitiv, nici nu li s-ar fi solicitat acest lucru. În aceste condiții, Ciolacu ar iniția demersul parlamentar pentru a pierde și pentru a da vina pe ceilalți, care ar urma să-și asume toate consecințele, inclusiv declararea neconstituțională a alegerilor legislative.

Amânarea alegerilor mai aduce cu sine cel puțin două complicații. Una este legată de prezența la urne. Ca de obicei, este probabil ca în luna decembrie România să nu fie acoperită de un strat gros de zăpadă și să nu fie lovită de geruri. Situație care facilitează deplasarea oamenilor la secțiile de votare. În luna ianuarie însă, situația va fi probabil schimbată. A doua complicație este legată de buget. Bugetul României pentru 2021 ar trebui deschis și votat până la sfârșitul acestui an. În caz contrar, anul vitor se va deschide cu bugetul pe care l-am avut în primul trimestru din 2020. Ceea ce pune la pământ toate planurile de investiții. Și din nou va fi invocat faptul că nu este prevăzută creșterea alocațiilor de stat pentru copii. Și va fi o problemă și cu pensiile.

Ca să vedeți și dvs. cam ce se întâmplă și la ce primejdie este expus cetățeanul României, atunci când decidenții politici nu respectă sau încalcă cu bună știință Legea Fundamentală a României. Cum ne complicăm singuri existența. Și în toată această nebunie, președintele României discută astăzi despre schimbarea Legilor Justiției cu Ludovic Orban și cu Cătălin Predoiu, dar și, atenție, despre o nouă Constituție a României, după alegerile legislative, care nu se știe când vor fi. Și cum vor ieși.

Cu ochii pe decizia Curții Constituțonale, care dă alegerile legislative peste cap, nu ar fi bine totuși să ignorăm un detaliu. Va trece sau nu va trece Nicușor Dan cu arme și bagaje în PNL, trădând practic partidul pe care l-a creat? Dacă da, atunci vom avea cheia târgului făcut la Cotroceni cu două zile înaintea alegerilor locale. Fapt fără precedent, un candidat la o primărie locală a fost invitat la o întâlnire cu un președinte. Acum vom afla dacă nu care cumva, mai pe șleau sau mai indirect, la Cotroceni s-a stabilit ca Nicușor Dan să fie susținut ocult pentru a obține voturile necesare, dar cu condiția de a se preda cu arme și bagaje în tabăra liberală. Pentru a acoperi astfel rușinea nepromovării de către PNL a unui candidat propriu pentru o poziție atât de importantă.