În anul 2025, legislația din România nu prevede o pensie de urmaș acordată refugiaților în sensul clasic al termenului (adică pensie lunară moștenită de la o persoană decedată). Totuși, există mai multe reglementări care oferă anumite drepturi sau indemnizații urmașilor unor persoane care au fost refugiate, deportate sau persecutate politic în timpul regimurilor totalitare.
Pensia de refugiat constituie o indemnizație prevăzută de OUG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive entice, cu modificările și completările ulterioare. Beneficiarii acestei indemnizații includ persoanele, cu cetăţenie română, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 au avut de suferit persecuţii din motive etnice.
Se dă pensie de urmaș pentru refugiați în 2025
Pentru început, Legea nr. 189/2000 prevede acordarea unei indemnizații lunare persoanelor care au fost refugiate, deportate sau strămutate din motive politice sau etnice.
Această indemnizație nu este considerată o pensie de urmaș în sensul legislației privind pensiile din sistemul public, dar poate fi acordată, în anumite cazuri, și soțului supraviețuitor, cu condiția să nu se fi recăsătorit. Copiii persoanelor refugiate nu beneficiază direct de o astfel de indemnizație ca „urmași” în baza acestei legi, decât dacă s-a prevăzut acest drept în mod expres (de regulă, nu).
Pentru pensiile de urmaș din sistemul public, se aplică Legea nr. 263/2010 sau Legea 223/2015 (pentru militari). Acestea stabilesc faptul că pensia de urmaș se acordă copiilor sau soțului supraviețuitor al unei persoane care a fost pensionar sau care avea stagiul minim de cotizare la momentul decesului.
Cuantumul pensiei de urmaș este de regulă între 50% și 100% din pensia deținută de susținătorul decedat. Acest tip de pensie nu are legătură cu statutul de refugiat al persoanei decedate.
Există însă o excepție importantă în ceea ce privește urmașii persoanelor persecutate politic sau etnic, în special în perioada 1940–1945. Potrivit Ordonanței de Urgență nr. 105/1999 și modificărilor aduse acesteia, începând cu 1 ianuarie 2026, urmașii acestor persoane vor putea beneficia de o formă de pensie sau indemnizație lunară. În 2025, acest drept încă nu este activ, dar se pregătește aplicarea lui pentru anul viitor.
Ce prevede Legea 189/2000
Revenind la Legea 189/2000, aceasta acordă o indemnizație lunară de 300.000 de lei vechi (30 de lei noi) pentru fiecare an de deportare, strămutare sau refugiu. Această sumă se acordă persoanelor direct afectate, nu copiilor lor. În anumite cazuri, soții supraviețuitori beneficiază de această indemnizație dacă dovedesc că nu s-au recăsătorit după decesul soțului/soției.
Pentru a beneficia de această indemnizație, persoanele în cauză trebuie să depună un dosar la Casa Județeană de Pensii de care aparțin. Dosarul trebuie să conțină cererea tip, actul de identitate, acte care atestă perioada de refugiu sau deportare, dar și eventuale acte de stare civilă (pentru soți sau copii).
Astfel că, nu există o pensie de urmaș specifică pentru copiii refugiaților conform Legii 189/2000. Există posibilitatea de a primi indemnizații lunare pentru refugiați sau soți supraviețuitori, dar nu pentru copii.
Pensia de urmaș din sistemul public se aplică în continuare în condiții normale pentru orice persoană al cărei susținător a decedat, dacă acesta era pensionar sau avea stagiul minim de cotizare.
Începând cu 1 ianuarie 2026, vor fi introduse drepturi noi pentru urmașii persoanelor persecutate politic sau etnic. Prin urmare, în anul 2025, legislația din România nu prevede o pensie de urmaș acordată refugiaților în sensul clasic al termenului.